Calendarul ortodox ne aminteşte că „se călătoreşte vara”

09.08.2008 18:11
2164
3 minute(ă)

Creştinii ortodocşi îl sărbătoresc la 9 august pe Sfântul Pantelimon, „doctor fără de arginţi”. Despre Sfântul Pantelimon se spune că este tămăduitor precum şi protector al călătorilor. Tot în această zi, în unele regiuni se prăznuieşte Pintilie Călătorul, perioadă în care calendarul popular anunţă sfârşitul verii şi începutul toamnei, iar tradiţia spune că „se călătoreşte vara”. Sfântul Pantelimon s-a născut în Nicomidia din Bitinia – o provincie romană din Asia Mică – în anul 284. Înainte de a se converti la creştinism – deşi mama sa era creştină, tatăl său era un senator păgân – Sfântul purta numele de Pantoleon. Sfântul a făcut prima sa minune cu un copil muşcat de o viperă pe care l-a găsit mort în drumul său şi pentru care s-a rugat lui Dumnezeu. Copilul a înviat, iar vipera a murit. După această minune, tânărul Pantoleon s-a botezat. De atunci, Sfântul a continuat să vindece, cu ajutorul credinţei în Dumnezeu, bolnavii, orbii devenind un „doctor fără de arginţi”. Vestea minunilor sale a ajuns la împăratul Maximian (286-305). Asemenea multor creştini, tânărul Pantoleon a fost supus chinurilor pentru a se întoarce la închinarea la idoli. Hotărârea sa de a nu renunţa la credinţa în Hristos i-a determinat pe chinuitorii săi să-l ucidă. Se spune că atunci când urma să i se taie capul s-a auzit un glas din cer şi că i-a fost schimbat numele din Pantoleon în Pantelimon, care înseamnă: „prea milostiv”. Tot în această zi în unele regiuni se prăznuieşte Pintilie Călătorul. Ziua sa este tot pe 9 august, perioadă când seceratul se finisează şi încep să apară primele semne ale sfârşitului verii. În legătură cu denumirea cea mai folosită a sărbătorii, Pintilie Călătorul, există peste tot credinţa fermă că de la Pintilie Călătorul „se călătoreşte vara“. Această „călătorie“, a verii era semnalată de câteva evenimente vizibile pentru comunităţile arhaice. Astfel, oamenii observau „cârduirea“ păsărilor migratoare, mai ales a berzelor şi „pălitul“ frunzelor, în special al celor de tei, care se spune că acum se întorc pe dos, jelind trecerea verii. De aceea, altădată se credea că la Pintilie Călătorul „e mare jale în cer, căci se desparte vara de toamnă, cum se desparte fiul de mamă, jelania aceasta strecurându-se adeseori şi în sufletele oamenilor”.