Cadrul normativ-juridic referitor la funcţionarea limbilor vorbite în Republica Moldova este depăşit. Acesta a fost elaborat şi aprobat pe timpul Uniunii Sovietice şi nu mai reflectă realităţile sociolingvistice din prezent şi nu contribuie la promovarea efectivă a cunoaşterii de către cetăţenii alolingvi a limbii de stat. Aceasta este una dintre concluziile studiului „Moldova între est şi vest: viziuni din Găgăuzia şi Taraclia”, prezentat de Institutul de Politici Publice, transmite IPN.
Unul dintre autorii studiului, Anatol Gremalschi, spune că în pofida schimbărilor din ultimul deceniu în domeniul mijloacelor digitale multimedia, suportul curricular şi metodele practicate în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova în domeniul învăţării limbilor se bazează pe abordările tradiţionale, practicate în secolul trecut. Curricula este teoretizată, aspectele ce ţin de formarea şi dezvoltarea competenţelor de comunicare sunt promovate într-o măsură insuficientă.
Totodată, studiul relevă că, în pofida faptului că elevii din unităţile teritorial-administrative au note bune la disciplina şcolară „Limba şi literatura română pentru alolingvi”, majoritatea absolvenţilor nu au competenţe de comunicare fluentă. Cauzele acestui fenomen sunt lipsa motivaţiei, imperfecţiunile procesului de predare-învăţare-evaluare, lipsa unui mediu în care vorbitorii alolingvi ar putea să comunice şi în limba română.
O altă constatare a studiului este că preferinţele lingvistice ale respondenţilor din UTA Găgăuzia şi raionul Taraclia nu sunt nici în favoarea limbii de stat, nici a limbilor bulgară şi găgăuză, circa 90% din ei pronunţându-se în favoarea vizionării, audierii şi citirii materialelor de presă în limba rusă. „Prin urmare, în activităţile cotidiene, locuitorii unităţilor teritorial-administrative în cauză nu apelează la limba de stat a Republicii Moldova, ei neavând practic nici nevoi şi nici ocazii fireşti de a comunica în această limbă. În consecinţă, limba română este perceput de ei ca ceva impus din exteriorul mediului lor cotidian de viaţă”, se spune în studiu.
De asemenea, factorul principal ce diminuează motivaţia de a studia limba română de către cetăţenii alolingvi este de natură geopolitică. O parte semnificativă din respondenţi, circa 65%, consideră că raionul Taraclia şi UTA Găgăuzia fac parte din „lumea rusă”, iar în viitor Republica Moldova va fi o parte componentă a Rusiei. De aceea, subliniază autorii, este necesară mobilizarea opiniei publice în favoarea independenţei Republicii Moldova, explicarea şi valorificarea oportunităţilor pe care le oferă cunoaşterea limbii române cetăţenilor alolingvi.
