Cadrul juridic în asigurarea securităţii şi sănătăţii muncii va corespunde standardelor internaţionale şi europene
- 02.05.2008 20:19
- 1073
- 4 minute(ă)
-
De la 1 ianuarie 2009, se prevede intrarea în vigoare a Legii securităţii şi sănătăţii muncii, proiectul căreia a fost aprobat de guvern. Acesta a fost elaborat ca urmare a ratificării de către R. Moldova a Convenţiei numărul 155 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, a directivelor europene în acest domeniu şi va substitui Legea cu privire la protecţia muncii din 2 iulie 1989, transmite Info-Prim Neo.
Proiectul stabileşte principiile referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii şi securitatea angajaţilor, eliminarea factorilor nocivi sau neprevăzuţi în procesul organizării muncii, precum şi modalităţile de informare, consultare şi instruire a acestora.
Potrivit proiectului, sistemul de securitate şi sănătate în muncă urmează să cuprindă atât acţiuni de ordin coordonator la nivel naţional, cât şi acţiuni la nivel de unitate economică, angajatorul fiind investit cu responsabilităţi în domeniul prevenirii riscurilor de accidente şi îmbolnăvire profesională.
Politica statului în domeniu va fi elaborată şi examinată cu consultarea partenerilor sociali, sindicate şi patronat, ţinându-se cont de evoluţia reglementărilor internaţionale şi progresul tehnic.
Pentru realizarea acestui obiectiv proiectul stipulează instituirea Comitetului Naţional Consultativ pentru Securitate şi Sănătate în Muncă, care îşi va desfăşura activitatea în baza dispoziţiilor Legii Inspecţiei Muncii. Comitetul va fi compus din reprezentanţi ai Guvernului, patronatelor şi sindicatelor.
Obligaţiile angajatorilor ţin de instituirea sau achiziţionarea serviciilor de protecţie şi prevenire a riscurilor profesionale în unitate, de informarea şi instruirea angajaţilor, precum şi de asigurarea acestora cu mijloacele tehnice necesare.
Angajatorii sunt obligaţi să adapteze munca în funcţie de persoană, în special în ce priveşte proiectarea locurilor de muncă, alegerea echipamentelor, a metodelor de producţie, în vederea atenuării muncii monotone şi muncii normate şi efectelor acestora asupra sănătăţii . Ei trebuie să implementeze realizările progresului tehnic, substituind aspectele periculoase ale muncii prin altele nepericuloase sau mai puţin periculoase.
O secţiune aparte a proiectului se referă la angajaţi. Ei au dreptul să obţină de la angajator informaţii veridice despre condiţiile de lucru şi existenţa riscului profesional, să refuze efectuarea lucrărilor în cazul apariţiei unui pericol pentru viaţă şi sănătate, să fie asiguraţi din contul angajatorului cu echipament individual de protecţie, să fie supuşi unui control medical extraordinar potrivit recomandărilor medicale, cu menţinerea postului de lucru şi a salariului mediu pe durata efectuării controlului.
Angajaţii sunt obligaţi să însuşească şi să respecte normele de securitate a muncii stabilite şi să se instruiască în permanenţă.
Până la întrarea în vigoare a Legii, urmează să fie determinate modalităţile şi mărimea indemnizaţiei plătite în cazul reducerii temporare a capacităţii de muncă a angajatului sau decesul acestuia în urma accidentului de muncă, sau în cazul îmbolnăvirii profesionale. Întreprinderile, însă , nu vor purta răspundere pentru cazurile, în care va fi constatată încălcarea regulilor de protecţie a muncii.
Astfel, precum au susţinut mai mulţi membri ai Guvernului având un cadru legislativ în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii armonizat la cel internaţional şi european, eforturile urmează a fi concentrate asupra respectării acestuia de către toate părţile implicate – stat, angajator, angajat. Sub acest aspect sunt foarte multe de făcut, a generalizat Cabinetul de miniştri.
