Cadrele didactice dezaprobă unele prevederi din noul curriculum

Cadrele didactice dezaprobă unele prevederi din noul curriculum, în special integrarea anumitor discipline. Profesorii sunt de părere că recalificările care ar urma să le facă profesorii pentru a le preda vor fi insuficiente, iar drept urmare va avea de suferit elevul, dar și, în general, nivelul educației. Opinii în acest sens au fost exprimate la o nouă rundă de discuții publice organizate de către Ministerul Educației și Cercetării.

Vitalie Condraticov, profesor de fizică la Liceul Teoretic Evrica, consideră că, dacă se vor comasa mai multe discipline și vor fi predate de un profesor, nivelul de educație va scădea. În opinia sa, nu se pot face atât de multe recalificări, e solicitant pentru profesor, iar apoi se dovedește că nu e nevoie de acele recalificări peste câțiva ani. El a mai spus că ultimul curriculumul a fost adoptat în 2019, până acum nu au fost editate manuale ajustate, sunt utilizate cele din 2013. Profesorul se întreabă de unde se vor găsi resurse pentru a edita manuale în următorii doi ani. În opinia sa, comasarea fizicii, chimiei și biologiei într-o disciplină va influența negativ modul în care aceste științe sunt studiate.

Anatol Gremalschi, unul dintre autorii noului curriculum, a remarcat că integrarea disciplinelor se propune pentru două clase de gimnaziu. Se dorește ca fizica și chimia în anii de liceu să fie aleasă conștient și să fie învățată cu dragoste, iar elevii să aibă rezultate bune. El a adăugat că Republica Moldova are rezultate slabe la testele PISA, iar prevederile noului curiculum vin să le îmbunătățească.

Iulia Baerle, profesoară la Liceul Teoretic „Principesa Natalia Dadiani” din Chișinău, consideră că rezultatele PISA distorsionează realitatea academică existentă în Moldova. Ea spune trebuie ridicat interesul pentru testele PISA, să existe teste model, caiete de exersare, să fie informat copilul privind aceste restări. La fel, profesoara nu este de acord ca un cadru didactic să predea discipline diferite. În fața elevului trebuie să vină un profesor informat, care cunoaște bine disciplina predată.

Radmira Lâsîi, profesoară la Liceul Teoretic Fetești, spune că a făcut recalificări, dar cunoștințele obținute nu pot fi comparate cu cele de la specializarea de bază. „Merge carul înaintea boilor, se propun lucruri pentru care profesorii nu sunt pregătiți”, a comentat profesoara intenția de a unifica mai multe discipline, dar și alte inovații din noul curriculum.

Viorica Andrițchi, un alt autor al curriculumului a spus că conceptul dezvoltării curriculare propune practici și experiențe pedagogice inovative, implementate cu suportul unor mentori profesioniști, manuale moderne, inclusiv digitale, portal cu resurse educaționale, portofolii, softuri educaționale, proiecte didactice și educaționale integratoare. Școlile nu sunt forțate să aplice respectivul plan educațional, o fac doar cei care aleg acest lucru.

Una din noutățile conceptului de dezvoltare a curriculumului școlar este că elevii vor avea doar patru discipline obligatorii de bază: limba română, matematica, prima limbă străină, istoria universală și istoria românilor (clasele IV, V-IX și X-XII), științe (clasele I-IV), care formează așa-numitul „trunchi comun de cultură generală”. Pe lângă aceste discipline de bază, vor fi și altele obligatorii, dar ele nu vor avea pondere la media anilor de studii și nu vor conta în cazul transferului elevului. Celelalte discipline vor fi la alegere sau opționale.

Noul curriculum național urmează să fie pus în aplicare în școlile care își vor dori acest lucru din septembrie 2025, iar din septembrie 2027 ar urma să fie implementat gradual în toate.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.