_.png)
21% dintre elevi cel puțin odată pe săptămână sunt ținta unor glume din partea colegilor din clasă. Din această pondere, 6% au spus că zilnic pe seama lor cineva dintre colegi făceau glume. Aproape jumătate dintre elevi care au avut în experiența lor situații de bullying au spus că persoana care a inițiat conflictul fie a fost mai mare în vârstă, mai înaltă sau se crede mai deșteaptă decât ținta fenomenului de bullying. Datele se conțin într-un studiu referitor la cunoștințe, atitudini, practici în prevenirea și combaterea fenomenului de bullying în școlile din Republica Moldova, prezentat în cadrul unei conferințe de presă, transmite IPN.
Valeria Munteanu, consultant în marketing la Magenta Consulting, a afirmat că 24% dintre elevii care au participat la sondaj au spus că au fost martori la mai multe situații de bullying. Aproape jumătate au menționat că au fost martori la câteva situații de acest gen, iar fiecare al patrulea elev a răspuns că nu a fost martor la astfel de situații. Majoritatea elevilor care au participat la sondaj sunt de acord cu faptul că este corect ca copii mai slabi să primească ajutor la școală. Mai puțini au menționat că vor ajuta unei ținte a bullying-ului. „Dat fiind faptul că le pare rău de situațiile de bullying care se întâmplă în școală, peste jumătate dintre ei sunt de acord că elevii la școală ar trebui să învețe să se descurce singuri”, a explicat consultantul.
Elevii au fost întrebați, de asemenea, cât de des pe parcursul ultimului an li s-a întâmplat ca pe internet să vadă imagini sau să citească informații despre sine postate sau scrise de alte persoane pentru a-i crea o imagine nefavorabilă. O pondere cea mai mare (78%) au spus că niciodată nu s-au confruntat cu asemenea situații, dar, totodată, au fost ponderi mai mici dintre elevi care au spus că li s-a întâmplat doar o dată sau de două ori în ultimele 12 luni (9%), li se întâmplă cel puțin o dată pe lună (3%), cel puțin o dată pe săptămână (2%), zilnic sau aproape zilnic (1%). Odată cu înaintarea în vârstă, adolescenții tind să vorbească despre problemele lor de pe internet cu prietenii de vârstă apropiată și nu cu membrii familiei, a menționat Valeria Munteanu.
Sorina Petrică, psiholog din România, a afirmat că deseori atât elevii, cât și părinții, cadrele didactice au o dificultate în a identifica corect și a diferenția comportamentele asociate bullying-ului de alte tipuri de comportamente agresive. „Ca urmare a studiului care s-a făcut, s-a observat că, de exemplu, în rândul elevilor mai mult de jumătate dintre respondenți au identificat corect situațiile care reprezentau comportament de bullying, dar nu au reușit să deosebească aceste comportamente de bullying de alte tipuri de comportamente agresive, ceea ce arată că există încă o confuzie la nivelul populației școlare, fapt care necesită implementarea unei campanii de informare”, a spus Sorina Petrică.
Diana Prisăcaru, coordonatoare de proiecte la Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF), a afirmat că „acest studiu vine să informeze comunitatea școlară, autoritățile, părinții despre nivelul de cunoștințe, atitudini și practici pe care îl are comunitatea școlară în raport cu fenomenul de bullying”, dar și să servească ca o bază de dovezi pentru activitățile care urmează să fie implementate în cadrul proiectului „Împreună pentru educație de calitate” din care face parte acest studiu. Este vorba despre dezvoltarea participativă a unei note analitice cu recomandări pentru autorități, dar și desfășurarea unei campanii de informare și sensibilizare despre bullying la nivel național.
Studiul a fost desfășurat în cadrul proiectului „Împreună pentru educație de calitate”, implementat de APSCF. A fost realizată o cercetare cantitativă în rândul elevilor, adăugător au fost chestionați profesori și psihologi despre cunoștințele, atitudinile și practicile în privința fenomenului de bullying. A fost desfășurată și o cercetare calitativă cu realizarea interviurilor în profunzime.
