Bugetarea pe bază de performanţă permite o mai bună gestionare a resurselor, reprezentanţi APL
- 09.12.2010 08:10
- 865
- 5 minute(ă)
-
Bugetarea pe bază de performanţă are avantajul nu doar de a cuantifica cheltuielile, dar şi de a aprecia rezultatul activităţilor finanţate. Acest lucru înseamnă posibilitatea de a urmări valorificarea alocaţiilor din buget şi ce beneficii au adus ele comunităţii. Constatarea a fost făcută de Angela Secrieru, consultant BCI, la o masă rotundă la care a fost analizată implementarea iniţiativei „Bugetare pe bază de performanţă – un instrument de eficientizare a activităţii APL”, transmite Info-Prim Neo.
Iniţiativa a fost lansată de Programul Comun se Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI), în 2009, iar oraşele beneficiare sunt: Bălţi, Ungheni, Floreşti, Comrat şi Ştefan-Vodă. „În această perioadă (2009 – 2010) am obţinut o sporire a capacităţilor acestor APL-uri în vederea planificării mai eficiente a resurselor de care dispun, atragerii populaţiei în procesul de luare a deciziilor şi responsabilizarea APL-urilor”, a menţionat Valeria Ieşeanu, manager de proiect PNUD/PCDLI.
PNUD/ PCDLI a acordat acestor APL-uri consultanţă, a organizat instruiri, a oferit asistenţă tehnică sub formă de seturi de echipament pentru direcţiile financiare din primării, precum şi cîte 200 de mii lei din partea PNUD pentru a traduce în fapt unele proiecte din strategiile lor de dezvoltare locală. În cadrul iniţiativei aceste cinci APL-uri au realizat şi proiecte de îmbunătăţire a serviciilor publice locale, de eficientizare termică, de creare a spaţiilor verzi şi de agrement pentru locuitorii oraşelor respective.
Grigore Cojocaru, primar de Floreşti s-a referit la experienţa bugetării în bază de performanţă a unui proiect de reconstrucţie a şcolii primare, care pe viitor va fi extinsă şi va include şi o grădiniţă. „Problemele noastre sunt bine cunoscute: nu ne ajung bani. Prin intermediul acestei modalităţi de elaborare şi executare a bugetului, putem vedea cum se cheltuieşte fiecare leu din buget. Şi lucrul acesta e clar pentru toată populaţia”, a menţionat edilul.
Alexandr Tarnavski, viceprimar de Comrat, a comunicat că primăria pe care o reprezintă elaborează de mai muţi ani bugetul local în bază de priorităţi. Însă un buget de performanţă e cu totul altceva. „Ne-am convins de lucrul acesta implementând un proiect de modernizare a sistemului de încălzire la grădiniţa din localitate. Au fost analizate toate resursele şi selectată variantă optimă de proiect. S-a calculat în detaliu cheltuielile pentru procurarea materialelor, echipamentelor. Totul s-a făcut pentru a raţionaliza aceste cheltuieli. Pe de altă parte, materialele şi echipamentele procurate au fost alese să fie durabile”, a spus viceprimarul de Comrat.
Veaceslav Bulat, directorul Institutului de Dezvoltare Urbană, care s-a implicat prin oferirea serviciilor de consultanţă la implementarea proiectelor în oraşele-pilot, a declarat că analiza detaliată a resurselor disponibile, transparenţa utilizării acestora, precum şi faptul că se urmăreşte rezultatul proiectelor, constituie un moment de atractivitate pentru eventualii investitori. „De acest fapt ne-a convins şi experienţa Poloniei, Slovaciei şi altor ţări care au avansat mult în implementarea bugetării în bază de performanţă”, a subliniat expertul.
Maria Carauş, viceministru al finanţelor, a declarat că bugetul de stat al Republica Moldova dispune de o anumită experienţă în sensul de planificare a cheltuielilor în bază de performanţă. „Actualmente 30% din cheltuielile bugetului de stat acoperă anumite programe. Nu întâmplător s-a spus la această masă rotundă că bugetarea în bază de performanţă nu este altceva decât managementul proiectelor sau a programelor. Noi suntem disponibili să transmitem această experienţă a bugetului de stat şi, împreună cu partenerii de dezvoltare, să ajutăm APL-urile să implementeze această modalitate de elaborare şi executare a bugetelor locale în bază de performanţă”, a declarat viceministrul.
Trecerea APL-urilor la elaborarea bugetelor în bază de performanţă, în întreaga ţară, se prevede din 2012. Potrivit Mariei Carauş, obiectivul nu este unul simplu, dar este posibil de realizat în aproximativ 5 ani, dacă va fi valorificată cu succes experienţa acumulată.
Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI) susţine guvernul Republicii Moldova în procesul de dezvoltare a cadrului politic, sistemului administrativ şi procedurilor de delegare a competenţelor către administraţiile publice locale, descentralizare şi promovarea rolului APL în luarea deciziilor. Programul este implementat de PNUD Moldova în comun cu UNIFEM, cu o contribuţie financiară importantă din partea Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională.
