BM consideră că Moldova are nevoie de un al doilea generator de creştere economică
- 18.05.2011 10:33
- 692
- 4 minute(ă)
-
Primul generator de creştere economică, bazat pe remitenţe şi stimularea consumului, nu va mai putea să revină la nivelul înregistrat până la criză. Moldova are nevoie de un al doilea generator, se menţionează în Memorandumul economic de ţară, elaborat şi prezentat într-o dezbatere publică la Chişinău de către Banca Mondială (BM), transmite Info-Prim Neo.
Dino Merotto, economist al BM pentru Moldova, a menţionat că acea creştere economică înregistrată de Moldova până la criză nu a fost însoţită de crearea locurilor de muncă. O parte din forţa de muncă a plecat peste hotare, iar cea care a rămas îmbătrâneşte şi nu mai poate presta muncă de productivitate înaltă. „Pentru a crea locuri noi de muncă şi pentru a obţine un grad sporit de productivitate sunt necesare investiţii, a menţionat Dino Merotto.
Economistul BM a evidenţiat mai multe carenţe ale mediului de afaceri, printre care reglementările împovărătoare pentru agenţii economici, practicile restrictive, lipsa de competiţie şi monopolul în unele ramuri, costurile sporite de transportare şi comercializare peste hotare.
Peste 30 la sută din companiile locale menţionează transportarea o constrângere majoră pentru creşterea economică. De asemenea, companiile reclamă accesul redus la servicii, inclusiv cele oferite de instituţiile publice.
Raportul recomandă liberalizarea rutelor de transport pentru operatori şi facilitarea intrării acestora pe piaţă, îmbunătăţirea reglementării şi transparenţei sectorului respectiv; eliminarea tuturor standardelor tehnice vechi (prin „ghilotină”) pentru produsele alimentare şi adoptarea imediată a standardelor UE, îmbunătăţind, în acelaşi timp, calitatea produselor alimentare şi mecanismele de securitate alimentară; reducerea poverii controalelor la întreprinderi, prin diminuarea cotei încărcăturilor care sunt verificate la vamă în mod fizic şi implementarea deplină a abordării bazate pe risc.
Directorul Centrului analitic independent Expert-Grup, Valeriu Prohniţchi, a spus că unele recomandări par a fi puţin realiste. De exemplu, cea cu „ghilotina” standardelor vechi şi trecerea imediată la standardele aplicate în UE. O implementare graduală a acestei recomandări ar fi mai potrivită realităţilor moldoveneşti şi mentalităţii politicienilor din Republica Moldova. În ceea ce priveşte exporturile, Valeriu Prohniţchi este de părere că trebuie extinse nu dor pieţele externe de desfacere, ci trebuie şi diversificate produsele de export.
Viorel Guţu, viceministru al agriculturi şi industriei alimentare, a căzut de acord că un al doilea generator de creştere economică ar putea să asigure atragerea investiţiilor şi majorarea exporturilor. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare lucrează la crearea unei agenţii specializată în probleme de siguranţă a alimentelor. Însă, pentru a obţine o valoare adăugată mai mare de la exportul produselor agroalimentare, urmează să fie promovate şi alte reforme, a serviciilor publice, costurile cărora de timp şi de bani fac uneori necompetitivă produsele. De asemenea, necesită să fie îmbunătăţită esenţial infrastructura drumurilor.
Pentru a susţine reformele economice BM va acorda în următorii ani Republicii Moldova o asistenţă financiară în sumă de 50 de milioane de dolari. Banii sunt pentru susţinerea bugetului şi realizarea unor proiecte în energetică, agricultură, sănătate educaţie şi în alte domenii.
Strategia de parteneriat a BM cu Republica Moldova expiră în 2012, dar va fi prelungită până în 2013.
