Creştinii ortodocşi care respectă calendarul bisericesc vechi prăznuiesc pe 4 decembrie Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, una dintre cele mai mari sărbători împărăteşti, transmite IPN.
Parohul Bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” din Chişinău, Petru Storoja, a menţionat că din slavona veche denumirea sărbătorii este „Ovedenie”, în traducere: „ceea ce se face văzută” sau „ziua luminii”.
Sfinţii părinţi Ioachim şi Ana, fiind la o vârstă înaintată şi neavând copii, s-au rugat insistent lui Dumnezeu să le dea un prunc. Ambii au făgăduit că, indiferent dacă va fi fată sau băiat, vor da pruncul Bisericii să slujească Domnului continuu. Dumnezeu le-a auzit rugăciunile şi le-a trimis o fată, pe care au numit-o Maria. Atunci când Maria a împlinit 3 ani, cuvioşii părinţi au dat-o Domnului după jurământul pe care l-au făcut, iar Maria a stat în templu timp de 12 ani, timp în care a slujit Domnului.
În Biserică copila a fost dusă în cel mai sfânt loc, numit şi Sfânta Sfintelor. „Acolo unde niciodată nu intra parte femeiască, unde nici măcar preoţii nu intrau, ci numai arhiereul o data pe an, atunci când aducea jertfa de sânge pentru neştiinţele poporului – acolo i-au dat ei loc de rugăciune”, a menţionat preotul.
Chiar dacă este zi de miercuri şi e în perioada Postului Crăciunului, credincioşii au dezlegare la peşte şi un pahar de vin. În Postul Crăciunului va mai fi dezlegare la peşte şi în ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei şi a Sfântului Ierarh Nicolae.
