Biblioteca Națională a inaugurat Centrul Național de Digitizare, creat în baza secției Colecții Digitale. Dotarea tehnică a fost posibilă grație unui proiect susținut de Guvernul Japoniei prin Agenția Japoneză de Cooperare Internațională (JICA), transmite IPN.
În cadrul evenimentului inaugural, directoarea Bibliotecii Naționale, Elena Pintilei, a exprimat recunoștință poporului japonez care a susținut proiectul de îmbunătățire a echipamentului de digitizare la Biblioteca Națională. Prin crearea Centrului Național de Digitizare, Biblioteca Națională își asumă un rol important în digitizarea patrimoniului cultural, astfel contribuind la crearea identității culturale digitale a Republicii Moldova în spațiul virtual. În noua strategie a Bibliotecii Naționale, pentru următorii cinci ani, va fi prevăzută digitalizarea tuturor proceselor, a specificat directoarea.
Yoshihiro Katayama, ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, a menționat că, încă din primii ani de la independența Republicii Moldova, Guvernul Japoniei oferă țării asistență pentru dezvoltare. În 1993 a oferit medicamente și produse sanitare de peste două milioane de dolari. După care au venit multe proiecte în ocrotirea sănătății, agricultură și infrastructura socială. La sfârșitul lunii iunie 2020, a fost semnat documentul oficial al proiectului care a generat evenimentul de astăzi. Au început pregătirile logistice și inginerii au început să selecteze echipamentele cu care să fie dotat centrul.
Ambasadorul și-a exprimat convingerea că noul centru, activitatea căruia începe chiar de Ziua Națională a Japoniei, va oferi resurse culturale și patrimoniu mult dorite de profesori, cercetători, tineri și copii. Diplomatul este convins că beneficiarii de resurse vor construi viitorul Republicii Moldova.
Ministrul culturii, Sergiu Prodan, a remarcat că sarcina generațiilor este să păstreze și să pună în valoare patrimoniul cultural. „Datoria noastră este să punem acest echipament în slujba patrimoniului, să digitizăm colecțiile așa ca cercetătorii peste ani să aibă acces la informații și să înțeleagă cum trăiam noi și care era realitatea în epoca noastră”, a adăugat oficialul.
Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare, consideră absolut important ca publicațiile pe care Biblioteca Națională le deține să fie digitizate, să fie trecute „prin tehnologie în veșnicie virtuală”, ca toată lumea să aibă acces la ele.
Diana Silvestru, șefa Centrului Național de Digitizare, a remarcat că este cel mai mare proiect al Bibliotecii Naționale. „Piatra de temelie” în crearea bibliotecii digitate la Biblioteca Națională a fost pusă în 2010. De atunci, opt colecții au fost digitalizate, peste 800 de mii de pagini pot fi consultate online de publicul larg. Proiectul susținut de Japonia este un pas important în digitalizarea Bibliotecii Naționale în deceniul următor.
Tot astăzi, la Biblioteca Națională a fost vernisată o expoziție de publicații din colecțiile Bibliotecii Naționale care reprezintă istoria, cultura și civilizația niponă, cât și o parte din albume care reprezintă orașe nipone ca puncte strategice pentru turiști. La fel, a fost lansată o expoziție de aranjamente florale în stil japonez, în parteneriat cu Centrul de cultură și artă japoneză „Ikenobo”.