În 2020, Republica Moldova a fost afectată simultan de pandemia de COVID-19 și de una dintre cele mai extreme secete din ultimele două decenii. Banca Mondială estimează că acest șoc dublu va avea un impact diferit asupra gospodăriilor, companiilor, sectoarelor și zonelor geografice. Instituția anticipează că în 2020 ocuparea forței de muncă se va reduce cu aproape 8% și vor fi pierdute estimativ 70 de mii de locuri de muncă, majoritatea dintre care în comerț, HoReCa, industrie, transporturi și agricultură, transmite IPN.
În ediția de toamnă-iarnă a Perspectivelor economiei Moldovei, prezentată astăzi, 23 decembrie, Banca Mondială constată că lucrătorii tineri și micro-întreprinderile vor fi cel mai mult afectate. „Pentru a utiliza eficient resursele publice în vederea atenuării impactului și susținerii redresării economice, este esențial ca răspunsul Guvernului să poarte un caracter adaptiv și să fie direcționat către cei mai vulnerabili lucrători și gospodării și cele mai afectate sectoare și întreprinderi”, este sugestia experților Băncii Mondiale.
COVID-19 și seceta extremă vor fi factorii principali ai recesiunii în anul 2020. Banca Mondială prognozează că șocul dublu din 2020 va duce la o recesiune gravă, iar PIB-ul real se va reduce cu 7,2% în 2020. Cazurile de COVID-19 au ajuns la peste 135 de mii, cu peste 2 700 de decese în 2020, punând o mare presiune pe economie. Măsurile de izolare necesare atât la nivel național, cât și internațional au comprimat cererea și au limitat producția și comerțul, afectând în cele din urmă întreprinderile, ocuparea forței de muncă și veniturile gospodăriilor. În plus, țara a fost lovită de cea mai severă secetă din 2000, producția agricolă scăzând cu peste 30% în al treilea trimestru, comparativ cu aceeași perioadă din 2019.
„Chișinăul va fi cea mai afectată zonă, cu aproape 40 de procente din totalul pierderilor de locuri de muncă, urmat de regiunile Nord și Centru (câte 23 de procente)”, estimează experții Băncii. În ceea ce privește grupul de vârstă, lucrătorii tineri (25-34 de ani) vor suporta greul crizei și, împreună cu lucrătorii de 35-44 de ani, reprezintă mai mult de jumătate din pierderile totale de locuri de muncă.
Chiar și cu ajustarea costurilor intermediare, pentru a compensa scăderea în vânzări, pentru a rămâne profitabile, ar putea fi necesar ca aproape jumătate din întreprinderi, în mare parte micro, să-și reducă alte costuri, inclusiv costurile forței de muncă.
Conform situației din noiembrie 2020, circa 90% din întreprinderi raportează că au înregistrat o scădere a lichidității sau a fluxului de numerar de la începutul pandemiei de COVID-19, iar un număr tot mai mare de întreprinderi au fost nevoite să amâne plățile. Cu toate acestea, doar 6% din întreprinderile chestionate, în mare parte întreprinderi mijlocii și mari, au primit sprijin guvernamental de la începutul pandemiei sau se așteaptă să-l primească. Printre respondenți, 31 de procente din întreprinderile din Moldova nu știau că există oportunități de asistență, iar 22 de procente nu s-au calificat.
Analiștii Băncii Mondiale menționează că este nevoie de o susținere mai eficientă și mai bine țintită pentru a facilita o recuperare rapidă. Consolidarea asistenței sociale este esențială pentru a ajunge la cei mai vulnerabili lucrători și gospodării în timpul acestei crize, întrucât tot mai multe gospodării își văd sursele de venit reduse semnificativ. Sprijinul pentru întreprinderi trebuie, de asemenea, să crească și să fie orientat către cele mai afectate sectoare și întreprinderi. Ancheta întreprinderilor din 2019 arată că întreprinderile percep răspunsul Guvernului ca fiind unul inadecvat, având în vedere constrângerile grave de lichiditate cu care se confruntă.