Bâlciurile - încuiate, doar cei care „servesc poporul” sunt în regim non-stop. Revista IPN

Revista IPN a evenimentelor și tendințelor social - politice (06-12.07.2020)

Evenimente în top, de la A la Z

CRIZA DE PUTERE Variațiuni la „sindromul Stockholm” în circul de la Chișinău. Deputatul Ștefan Gațcan a revenit joi în Parlament. Înainte de a dispărea din spațiul public, el a depus o plângere la PG, în care spunea că este șantajat și amenințat pentru a renunța la mandatul de deputat, după ce a aderat la grupul Pro Moldova. În rezultatul presiunilor, Gațcan a scris o cerere de renunțare la funcția de deputat. Dar pe timpul lipsei sale el as-a dezis de aceste afirmații și a negat că ar fi fost sechestrat de colegii săi socialiști, precum insinuau oponenții.

Mai mult, colegul său socialist, Vasile Bolea, a anunțat, stârnind hazul opoziției, că Gațcan și-a retras și cererea de demisie. Opoziția s-a întrebat de ce procurorul general nu vine în Parlament să investigheze astfel de cazuri de posibilă corupere a deputaților. Fostul deputat liberal Valeriu Munteanu spune că cererea penală nu poate fi retrasă, deoarece Codul Penal prevede pedeapsă, în condițiile în care la depunerea plângerii, Ștefan Gațcan a fost avertizat de către procurori că poartă răspundere penală pentru ceea ce declară și riscă până la 2 ani de închisoare pentru denunțul fals.

Deputatul Platformei DA, Lilian Carp: „Este un caz fără precedent. E clar că la noi peste noapte arunci curcani peste gard, apoi devii prim-ministru, pui coroana, dimineața o iei și apoi duci flori. Dacă vrem să fim corecți, cazul Gațcan trebuie să fie un punct de pornire, să oprim corupția din Parlament. Dacă cu adevărat a existat caz de corupere, să vină procurorul și să ridice imunitatea. Nu umblați cu coroana de încolo încoace”, a precizat Lilian Carp.

Grupul Pro Moldova, la care aderase anterior Ștefan Gațcan, spune că nu știe ce s-a întâmplat între timp cu parlamentarul și urmează să discute cu acesta. „Noi nu am vorbit cu dumnealui. Am văzut că și-a schimbat locul din Parlament și stă alături de alți colegi, în alt sector. Noi vom discuta să vedem ce s-a întâmplat în această perioadă misterioasă de o săptămână”, a spus Andrian Candu.

Chiar dacă episodul cu medicul-deputat, întrebuințat ca o mănușă de unică folosință atât de acei cu curcanii, cât și de ceilalți, cu coroanele funerare,
ar putea fi încheiat, asta nu însemnă că au luat sfârșit și trucurile cu butucul de „valeți”: Pavel Filip a presupus că democrații Eugeniu Nichiforciuc și Vladimir Andronachi ar prefera idealurile „socialismului” aborigen: „Nichiforciuc și Andronachi nu au fost la ultimele ședințe. Sper că au anumite treburi și se vor alătura. Nu exclud nimic. Nu încerc să țin pe cineva. Dacă vor să se ducă, lasă-i să se ducă. Nu văd o catastrofă pentru PDM”. El crede că deputații PAS și DA nu sunt obiect de vânzare-cumpărare „din motiv că voi nu sunteți interesanți”.

Mișcarea Politică „Unirea” și Asociația „Unirea-ODIP” au pichetat joi dimineață clădirea Parlamentului. Unioniștii au venit cu pancarte pe care scria: „Jos bandiții”, „Unirea și punctum”, „Moldova fără bandiți”.

Președintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, a remarcat că societatea a ajuns să vadă un parlament de bandiți, când un deputat din Parlament „a fost corupt de unii, după care furat de alții” și astăzi își face apariția în Parlament „pentru a participa în continuare la războaiele dintre hoți”, consideră liderul liberal.

Președintele Partidului Politic Uniunea Salvați Basarabia (USB), Valeriu Munteanu, a spus că deputatul Gațcan „nu din motive imperative a plecat de la PSRM la Grupul Candu, cel mai probabil sub influența banilor”.

Președinta Partidului Național Liberal (PNL), Vitalia Pavlicenco, consideră că ceea ce se întâmplă acum nu este doar tragic, dramatic, dar și ridicol. „Râde toată lumea în ce s-a transformat Parlamentul de la Chișinău”.

Vlad Bilețchi, lider al Asociației UNIREA-ODIP, a menționat că situația îl avantajează atât pe Igor Dodon, care se poate victimiza pe fundal de campanie electorală, cât și pe Vlad Plahotniuc. „Noi trebuie să spunem stop acestor clanuri oligarhice și partide banditești care nu reprezintă și nu au reprezentat niciodată interesele Republicii Moldova”, a adăugat Vlad Bilețchi.

Politologul Dionis Cenușa consideră că însăși căderea Guvernului a devenit parte a stratagemelor politice de la Chișinău. „Pe de o parte, guvernanții se victimizează în raport cu opoziția pro-reforma si cea pseudo-oligarhica. Pe de alta parte, aceasta este pregătită sa provoace căderea propriului guvern și să transfere responsabilitatea pe seama opoziției, destul de divizată în privința obiectivelor strategice. Sondajele publicate recent confirma faptul că Socialiștii au nevoie de soluții politice urgente, economia sau situația epidemiologică sunt undeva pe plan secundar”, consideră politologul.

În viziunea sa, PAS și Maia Sandu vor demisionarea Guvernului, dar nu ca urmare a blocajelor exercitate de opoziție, ci în urma unui vot de neîncredere. „Pe lângă evitarea circumstanțelor politice care pot conferi Guvernului Chicu statutul de “martir politic”, PAS vrea ca demiterea lui Chicu sa fie asemănătoare ca cea suferita de Sandu in 2019. Simțul răzbunării este amestecat cu estimarea costurilor politice de imagine care pot surveni, dacă Chicu cade în timp ce intenționa majorarea salariilor pentru medici. Un asemenea scenariu, pe timp de pandemie, pot amenința voturile pentru Sandu la prezidențialele din acest an”, scrie Denis Cenușă.

Președintele Igor Dodon susține că nu vede nicio formulă de schimbare a Guvernului decât printr-o coaliție largă cu participarea Partidului Socialiștilor, Partidului Democrat, Partidului Acțiune și Solidaritate și Partidului Platforma Demnitate și Adevăr. Șeful statului a menționat că discuțiile în această componență urmează să se axeze pe alegeri parlamentare anticipate în luna martie, dar și pe asigurarea alegerilor corecte, atât prezidențiale, cât și parlamentare.

I. Evenimentele săptămânii, succint

PARLAMENT

Forul legislativ a acceptat asumarea răspunderii de către prim-ministru pentru mai multe modificări de legi. Cvorumul a fost asigurat de prezența lui Ștefan Gațcan, deputatul dispărut de mai multe zile.

Deputatul Platformei DA, Igor Munteanu, a sesizat vineri Curtea Constituțională în ceea ce privește angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului.

Parlamentul a aprobatproiectul de lege prin care se admite posibilitatea alegerii președintelui Consiliului Superior al Magistraturii (inclusiv din rândul membrilor care nu sunt judecători.

Legislativul a votat modificări la o serie de acte normative care reglementează regimul străinilor în țara noastră.

Majoritatea parlamentară a promovat modificări la Codul Electoral. Opoziția critică proiectul.

PARTIDE

A fost lansat Partidul Politic NOI, pe segmentul de centru-stânga, de opientare pro-moldovenească. Membrii partidului își propun să devină „un factor integrator”.

GUVERN

Guvernul și-a angajat răspunderea pentru legile bugetare anuale. Modificările presupun majorarea veniturilor bugetului de stat cu 52,4 milioane de lei, dar și majorarea cheltuielilor cu 1 273,3 milioane de lei.

Executivul va suplini Fondul de subvenționare al agricultorilor.

Premierul a promis că va aloca circa 12 milioane de lei din Fondul de Intervenții pentru lichidarea consecințelor calamităților naturale din mai multe localități ale Republicii Moldova.

SĂNĂTATEA PUBLICĂ

Starea de urgență în sănătate publică se extinde până la 31 iulie, a decis vineri, 10 iulie, CNESP.

Moțiunea simplă împotriva ministrei Viorica Dumbrăveanu nu a fost susținută în Parlament. Oponenții au criticat acțiunile de combatere a pandemiei, iar președintele Igor Dodon vrea să-i acorde ministrei ordinul „Gloria Muncii”.

MOLDOVENII ÎN CIFRE

Republica Moldova are cea mai mică rată de creştere a populaţiei în lume, de minus 1,7%, conform datelor estimative ale BSN pentru anul 2019.

Conform uni studiu realizat de misiunea OMS în Moldova, 30 la sută din moldovenii aflați peste hotare și-au pierdut locul de muncă sau de trai și ar putea reveni acasă.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

Curtea Constituțională a conchis că alegerile parlamentare și prezidențiale nu pot avea loc în aceeași perioadă.

Destituirea lui Vladimir Țurcan din funcția de președinte al CC și numirea Domnicăi Manole în funcție nu pot fi examinate de nicio instanță judecătorească
, deoarece hotărârile CCM sunt definitive și nu pot fi atacate în instanțele judecătorești.

MEMORIA NEAMULUI

Partidul Unității Naționale a făcut totalurile primei ediții a campaniei „Săptămâna Memoriei”, ce a avut loc în perioada 28 iunie – 6 iulie 2020.

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

Peste 400 de părinți au semnat o petiție prin care cer revenirea elevilor la școală, din 1 septembrie. „Noi ne pregătim de deschiderea instituțiilor de învățământ și nu de reluarea învățământului de la distanță”, i-a liniștit ministerul.

Subiectul reformelor în învățământul superior a fost abordat la dezbaterea publică organizată de Radio Moldova Tineret pe tema: „Învățământul universitar în Republica Moldova: oportunitatea reformelor”.

DOSARE DE REZONANȚĂ

APP a crezut că Aeroportul Chișinău a revenit în proprietatea statului după o simplă notificare, dar s-ar putea ca Moldova să piardă arbitrajul inițiat de „Avia Invest”, spun alții.

MOLDOVA PE PLAN EXTERN

Rusia nu-și impune vectorul de dezvoltare externă Republicii Moldova, afirmă ambasadorul rus la Chișinău. Dar separatismul pro-rus al Tiraspolului e păzit de tancurile rusești, îi dă replica deputatul Iurie Reniță.

Ambasada României la Chișinău regretă că ajutorul umanitar de la București pentru combaterea pandemiei a ajuns subiect de dispute politice.

Comisia Europeană a aprobat vineri debursarea a 30 de milioane de euro din asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova.
Meritele aparțin opoziției parlamentare și societății civile, care au „împins Guvernul din urmă”, spun unii experți.

II. Evenimentele săptămânii, detaliat

PARLAMENT

Forul a acceptat asumarea răspunderii de către prim-ministru pentru mai multe modificări de legi. Cvorumul a fost asigurat de prezența lui Ștefan Gațcan, deputatul dispărut de mai multe zile. După anunțul privind deliberativitatea ședinței, în sală și-au făcut apariția deputații PAS și Platforma DA. Aceștia au părăsit sala de ședințe scandând „rușine” și „afară”, în semn de blamare a insistenței premierului de a evita examinarea proiectelor legislative pe cale obișnuită.

În opinia ex-vicepremierului Alexandr Muravschi, proiectele ar putea fi aprobate în mod automat. „Atunci când Guvernul își asumă răspunderea, există doar un simplu mecanism: ori este demis în urma unei moțiuni de cenzură, ori nu. Dacă nu este demis, proiectele devin legi și nu este obligatoriu votul pentru ele”, a scris Alexandr Muravschi, într-o postare pe Facebook, în ajunul votării în Parlament.

Afrontul șefului executivului în Parlament a generat declarația deputatului PAS, Igor Grosu, că Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate va semna moțiunea de cenzură împotriva Guvernului, propusă de Platforma Demnitate și Adevăr. Potrivit lui Igor Grosu, urmează să fie purtate discuții și cu ceilalți deputați pentru a asigura voturile pentru demiterea Executivului condus de Ion Chicu, dar și pentru instalarea unui nou Guvern.

Deputatul Platformei DA, Igor Munteanu, a sesizat vineri Curtea Constituțională cerând interpretarea Constituției Republicii Moldova, în ceea ce privește angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. Deputatul vrea o lămurire dacă mai poate fi convocată o ședință a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului, în caz că prima ședință a eșuat din lipsă de cvorum. Totodată, Munteanu întreabă Înalta Curte, dacă absența majorității deputaților la ședința de prezentare a asumării de răspundere poate fi considerată un refuz de dezbatere a programului.

Parlamentul a aprobat, în ședința de joi, proiectul de lege prin care se admite posibilitatea alegerii președintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) inclusiv din rândul membrilor care nu sunt judecători.

Inițiativa legislativă aparține Președintelui Republicii Moldova Igor Dodon, schimbările sunt obiectul Opiniei comune urgente a Comisiei de la Veneția și al Directoratului general pentru drepturile omului și statul de drept al Consiliului Europei.

Potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului, oportunitatea proiectului de lege „rezidă în ajustarea conceptului de alegere a președintelui CSM la rigorile standardelor internaționale”.

Tot în ședința de joi, parlamentul a votat modificări la o serie de acte normative care reglementează regimul străinilor în țara noastră. Proiectul de lege are ca scop motivarea și asigurarea unei participări mai active a străinilor la măsurile de integrare și valorificarea potențialului acestora, precum și includerea unor categorii noi de străini documentați cu drept de ședere pe teritoriul Republicii Moldova.

Principalele prevederi introduse sunt extinderea categoriilor de străini cu acces la măsurile de integrare, revizuirea activităților de integrare care includ sesiuni de informare specializate și de acomodare socioculturală, consiliere privind accesul la piața forței de muncă și obținerea cetățeniei Republicii Moldova, servicii de formare profesională în vederea facilitării integrării economice, acordarea alocațiilor din partea statului pentru studierea limbii de stat.

Modificările votate fac parte din Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană și a Strategiei naționale în domeniul migrației.

Majoritatea parlamentară a promovat modificări la Codul Electoral. Opoziția critică proiectul. Ziua votării ar putea fi redusă cu două ore, de la ora 08.00 până la ora 20.00. Iar contestaţiile, inclusiv cele care vizează excluderea unui concurent electoral din cursă, vor fi examinate de către organele electorale, nu și de instanțele de judecată, așa cum este în prezent. De asemenea, în următoarea campanie electorală, ar putea fi permisă utilizarea, în scop de publicitate electorală, a imaginilor instituțiilor de stat.

Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege înaintat de un grup de deputați din Partidul Socialiștilor, care a fost votat în primă lectură. Deputații din opoziție au criticat proiectul, menționând că acesta nu fost consultat pe larg, inclusiv cu societatea civilă, și că vine să favorizeze candidatul PSRM la alegerile prezidențiale.

PARTIDE

A fost lansat Partidul Politic NOI, pe segmentul de centru-stânga, de opientare pro-moldovenească. Membrii partidului își propun să devină „un factor integrator”, context în care „vin cu un proiect special pentru Moldova și cu un nou mod de a face politică”. Aceștia spun că vor trece de la ideea de ură și dezbinare înrădăcinate în societatea moldovenească, la respect, indiferent de limba vorbită sau etnie. Obiectivul partidului este de a intra în Parlament la următoarele alegeri parlamentare. Vladimir Dachi, președintele partidului, a spus că vrea să reînnoiască Moldova prin promovarea utilizării de noi tehnologii pentru a facilita participarea moldovenilor la guvernare. „Nu pot exista idei socialiste sau democratice, ci doar politici inteligente, corecte și bune pentru Moldova. Vom forma un guvern decent pentru poporul moldovean”.

GUVERN

Guvernul și-a angajat răspunderea pentru legile bugetare anuale. Modificările presupun majorarea veniturilor bugetului de stat cu 52,4 milioane de lei, dar și majorarea cheltuielilor cu 1 273,3 milioane de lei.

Fondul de subvenționare al agricultorilor va fi suplinit de autorități. Anunțul a fost făcut de premierul Ion Chicu în cadrul unei conferințe de presă. „Vom pregăti o rectificare oficială, procedură clasică, pentru acordarea unui suport financiar pentru agricultori. Noi vrem să venim cu o sumă care va suplini acest fond de subvenționare. Vom veni cu o rectificare suplimentară. PAS si PPDA să vină cu propuneri”, a declarat Ion Chicu.

Guvernul va aloca circa 12 milioane de lei din Fondul de Intervenții pentru lichidarea consecințelor calamităților naturale din mai multe localități ale Republicii Moldova. Printre raioanele care au avut de suferit cel mai mult din cauza intemperiilor, se numără: Basarabeasca, Ungheni (Cetireni), Ialoveni (Hansca, Pojăreni, Costești, Țipala, Horești), Telenești (Chiștelnița, Sărătenii Vechi, Leușeni), orașul Lipcani.

Conform unui comunicat emis de instituție, resursele vor fi alocate pentru compensarea prejudiciilor pe care le-au suferit oamenii în urma calamităților naturale. Vor fi restabilite mai multe porțiuni de drum, dar și reparate acoperișurile unor spitale, instituții școlare și preșcolare care au fost afectate de grindină.

SĂNĂTATEA PUBLICĂ

Starea de urgență în sănătate publică se extinde până la 31 iulie, a decis vineri, 10 iulie, CNESP. Rămâne în vigoare și măsura de autoizolare pentru o perioadă de 14 zile pentru cetățenii care revin în Republica Moldova de peste hotare. Străinii nu au voie să intre în țara noastră. Interzise până la 1 august sunt și ceremoniile. Până atunci, nici grădinițele nu vor fi redeschise. La fel, rămân închise taberele, cluburile și parcurile de distracții.

Moțiunea simplă împotriva ministrei sănătății, muncii și protecției sociale, Viorica Dumbrăveanu, examinată în ședința de joi, 9 iulie, nu a fost susținută în Parlament. Demisia ministrei a fost cerută de deputații Grupului Parlamentar Pro Moldova și ai Partidului Politic Șor.

Ruxanda Glavan, grupul Parlamentar Pro Moldova, a spus că situația în domeniul sănătății este una critică și totul e pe cale să se prăbușească. Potrivit ei, oamenii sunt descurajați de incompetența și aroganța cu care cei de la guvernare își pasează responsabilitățile și sunt obosiți să mai aștepte dreptatea. Moldova stă cel mai prost din punct de vedere epidemiologic comparativ cu țările care nu au întreprins nimic ca măsuri de protecție. „Păcat că nu ați spus acum ceea ce ați spus în cadrul comisiei. Fiecare al treilea pacient care a fost testat a plătit din banii săi”, a declarat Glavan.

Marina Tauber, Partidul Șor, a criticat alocarea de către Guvern peste 70 de milioane de lei pentru Arena Chișinău, dar nu pentru acțiuni de îmbunătățire a luptei cu COVID-19.

Igor Munteanu, blocului ACUM Platforma DA, consideră că situația pandemică a ieșit de sub control, și asta o spun experții sanitari, datele statistice comparative cu alte țări, personalul din prima linie. El crede că gestionarea pandemiei este în mâinile unor persoane care au vrut să acumuleze dividende politice, a criticat comunicarea ineficientă cu populația, nesusținerea testării masive a populației etc.

Deputatul Fracțiunii PAS, Dan Perciun, consideră că Ministerul a avut o strategie de testare greșită, la fel și modul cum a fost asigurată protecția medicilor cu echipamente și eficiența măsurilor de carantină. S-a eșuat lamentabil la procurarea echipamentelor, așa încât s-a procurat doar un procent minim din ceea ce a trebuit. Totodată, capacitățile de testare trebuie dublate.

Deputata Svetlana Rotundu, PDM, a estimat că au lansat moțiunea cei care altădată au gestionat sistemul medical și, deși au avut ocazia, nu l-au întărit, dar și de cei care acum cheltuie miliardul furat, pe cumpărare de deputați, în loc să fie distribuit în buget pentru medicină. Deputata admite să s-au făcut greșeli în gestionarea crizei pandemice, dar nu deliberat.

Deputatul Bogdan Țîrdea, PSRM, a spus că ministra merită tot respectul și toată lauda țării și consideră că este de fapt supusă unor răfuieli.

Lidera PAS Maia Sandu a îndemnat autoritățile să „înceteze să spună că totul este bine”. Totodată, aceasta crede că o echipă formată din specialiști din domeniul epidemiologic ar putea adopta măsurile necesare pentru a stopa răspândirea COVID-19.

Președintele Igor Dodon a anunțat, în ziua când Moldova a intrat în lista neagră a Italiei, printre cele 13 state din lume care au interdicție de a vizita această țară, că nu vrea s-o destituie, ci s-a decoreze pe ministra Viorica Dumbrăveanu. „Iau în calcul chiar să-i ofer ordinul ‘Gloria Muncii’ pentru felul în care a gestionat pandemia”, a declarat președintele Igor Dodon. El consideră că țara noastră a „gestionat bine” criza pandemică.

MOLDOVENII ÎN CIFRE

Republica Moldova are cea mai mică rată de creştere a populaţiei în lume, de minus 1,7%, conform datelor estimative ale BSN pentru anul 2019. Cu acest indicator țara noastră se situează pe ultimul loc în clasamentul mondial. Vecinii Republicii Moldova se clasează cu câteva poziţii mai sus, Ucraina – minus 0,5%, România – minus 0,6%.

În ajunul Zilei Mondiale a Populației, 11 iulie, şefa Direcţiei recensăminte a Biroului Național de Statistică, Valentina Istrati, a precizat că la 1 ianuarie 2020 populația țării alcătuia 2640,4 mii de locuitori, în scădere cu 45 mii faţă de anul precedent. Motivul principal al scăderii considerabile a populaţiei este migraţia netă. „Pe termen lung, Republica Moldova înregistrează o scădere a natalității încă din anii `80 ai secolului trecut. Către anul 2035, numărul de nașteri poate scădea până la 20 de mii. Doar revenirea definitivă a diasporei în țară poate schimba dinamica natalității în țară”, a contribuit șefa Centrului de Cercetări Demografice,Olga Gagauz , în cadrul unui eveniment organizat de Fondul ONU pentru Populație (UNFPA Moldova).

Lars Johann Lonnback, șeful misiunii din Moldova a Organizației Internaționale pentru Migrație, a prezentat datele unui studiu realizat de OMS în perioada 17 aprilie -17 mai, care spune că 30% din respondenți aveau planuri să revină pentru totdeauna acasă, la sfârșit de vară, început de toamnă, pentru că au pierdut locul de muncă sau de trai în țările în care au emigrat. Partea bună este că foarte multe persoane se vor întoarce cu diverse abilități deprinse acolo și chiar cu posibilități de investiții în Republica Moldova. Dar vor scădea remitențele și 38 de mii de gospodării casnice care depind de ele ar putea fi afectate de sărăcie. Astfel, e necesar să fie extinse programele economice și sociale pentru migranții care revin acasă, a estimat oficialul.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

Curtea Constituțională a conchis că alegerile parlamentare și prezidențiale nu pot avea loc în aceeași perioadă.

„Noi ne-am fi dorit să economisim banii cetățenilor și să fie organizate alegerile parlamentare anticipate în aceeași zi cu cele prezidențiale, la 1 noiembrie, dar ne conformăm hotărârii Înaltei Curți”, se menționează într-un comunicat de presă al socialiștilor. În context, formațiunea susține ideea președintelui Igor Dodon ca primul decret semnat de șeful statului după alegerile prezidențiale din toamnă să fie despre dizolvarea actualului Parlament.

Și liderul Partidului Pro Moldova, Andrian Candu, a venit cu o reacție după decizia Curții, menționând că „din acest moment trebuie încetate exercițiile de ingeniozitate juridică și instalat un Guvern capabil să relanseze economia și să asigure siguranța oamenilor în Moldova”.

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Sergiu Litvinenco, a spus că va aștepta considerentele CCM pentru a desluși nuanțele care au stat la baza lucrurilor decise. „Indiferent de orice, nu cred că Republica Moldova are vreo șansă să meargă înainte cu un Parlament ales după chipul și asemănarea lui Plahotniuc. Chiar nu cred. Prima zi când este posibilă dizolvarea Parlamentului, conform dispozitivului hotărârii (dar, repet, trebuie să vedem și considerentele), este 24 decembrie 2020”, menționează parlamentarul.

Liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, a declarat că „cine se aștepta ca textul Constituției să fie din nou interpretat în contextul unor interese politice de moment, s-a înșelat”.

Pe data 9 iulie 2020, Curtea Constituțională a decis că destituirea lui Vladimir Țurcan din funcția de președinte al CC și numirea Domnicăi Manole în funcție nu pot fi examinate de nicio instanță judecătorească, deoarece hotărârile CCM sunt definitive și nu pot fi atacate în instanțele judecătorești. „Orice act al Curții Constituționale – hotărâre, aviz, decizie – pronunțat în legătură cu exercitarea unei competențe prevăzute expres în Constituție este definitiv și nu poate fi supus niciunei căi de atac. Hotărârile CC privind alegerea și destituirea din funcție a președintelui CC sunt definitive și nu pot fi supuse niciunei căi de atac”, a decis înalta Curte.

MEMORIA NEAMULUI

Partidul Unității Naționale a făcut totalurile primei ediții a campaniei „Săptămâna Memoriei”, ce a avut loc în perioada 28 iunie – 6 iulie 2020. Potrivit președintelui PUN, Octavian Țîcu, „evenimentul s-a dorit a fi unul de consemnare unică a mai multor date istorice. Este vorba de data de 28 iunie 1941, 12-13 iunie 1941 și 5-6 iulie 1949, data celor două valuri ale deportărilor”. Timp de opt zile, echipa campaniei a vizitat 15 localități, de la nord la sud, printre care Chișinău și Bălți; localitatea Țiganca din raionul Cantemir; Sociteni, Ialoveni; Cosăuți din Soroca; Călărași; Orhei; localitatea Prepelița din Sîngerei. Campania a început cu un flashmob, desfășurat concomitent în 28 de localități din Moldova și din Europa, cu implicarea diasporei, prin care a fost comemorată ziua de 28 iunie 1941 – 80 de ani de la ocupația sovietică.

Pe parcursul campaniei s-au desfășurat mai multe concursuri unde au fost desemnați șase premianți. Au fost desemnate trei personalități remarcabile ale Săptămânii Memoriei. Totodată, au fost desemnați trei câștigători ai concursului „Săptămâna Memoriei”, care s-au implicat prin scrierea sau reproducerea propriilor istorii legate de evenimentele consemnate.

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

Peste 400 de părinți au semnat o petiție prin care cer revenirea elevilor la școală, din 1 septembrie. Părinții au constatat că procesul educațional de la distanță s-a dovedit a fi neeficient. Elevii sunt lipsiți de contactul personal cu profesorul, iar drept urmare nu există un dialog și un control potrivit. Copiii sunt lipsiți de interacțiunea cu semenii lor, iar drept consecință are de suferit componenta de socializare a procesului educațional. O eroare a autorităților din educație, în opinia părinților, este păstrarea, în condițiile educației la distanță, a aceluiași program de studii elaborat pentru educația în clase.

În petiție se menționează că, de când copiii învață de la distanță, autoritățile nu au întreprins suficiente măsuri pentru a asigura accesul la educație pentru toți copii, dar și condiții de muncă pentru profesori. Nu s-a luat în vedere nici faptul că elevii din clasele primare nu pot să folosească independent tehnica de calcul și au nevoie de supraveghere, în timp părinții trebuie să meargă la muncă.

La subiect, secretarul de stat pe domeniul educației la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Natalia Grîu, a menționat că în prezent se aprobă Regulamentul pentru funcționarea grădinițelor, iar un document similar a fost făcut și pentru redeschiderea școlilor. Acest document este la consultări la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. „Nu aș vrea să comentez această petiție, pentru că noi ne pregătim de deschiderea instituțiilor de învățământ și nu de reluarea învățământului de la distanță”, a spus funcționara.

Subiectul reformelor în învățământul superior a fost abordat la dezbaterea publică organizată de Radio Moldova Tineret pe tema: „Învățământul universitar în Republica Moldova: oportunitatea reformelor”, realizată cu suportul Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung. Participanții, printre care Ion Bostan, rectorul UTM, rectorul ASEM, Grigore Belostecinic, Irina Tudos, rector interimar la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” au opinat că în Republica Moldova este nevoie de un mecanism de modernizare a întregului sistem de învățământ superior, având în vedere numărul tot mai mic de studenți și necesitatea eficientizării utilizării banilor alocați din buget universităților. Adoptarea unei noi metodologii de finanțare a universităților este un pas înainte, dar nu suficient.

DOSARE DE REZONANȚĂ

După ce Agenția Proprietății Publice a anunțat printr-un comunicat că a reziliat contractul de concesiune a activelor aflate în gestiunea Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău, compania „Avia Invest” afirmă că „a primit doar o notificare de la Agenția Proprietății Publice (APP) despre intenția de a rezilia contractul de concesionare, invocând neprezentarea poliței de asigurare, iar acțiunile APP sunt o nouă tentativă de a executa comenzi politice. Procedura propriu-zisă de reziliere a contractului este una juridică de lungă durată și „Avia Invest” dezminte informațiile și nu consideră o notificare ca un fapt împlinit”, se arată într-un comunicat al companiei.

Implicarea premierului Ion Chicu a demonstrat că afirmațiile APP sunt „puțin” deplasate.

Fosta ministră a Justiției Olesea Stamate admite că Republica Moldova ar putea pierde arbitrajul internațional inițiat de „Avia Invest”, în valoare de circa 900 milioane de dolari, deoarece procedura de concesionare a Aeroportului a fost fraudată grav. După ce și-au dorit aeroportul înapoi, utoritățile au lansat invective la adresa „Avia Invest”, care au acționat Republica Moldova în arbitrajul internațional. „Acțiunea APP nu face decât să pună gaz pe foc în cauza arbitrală, să scadă șansele țării noastre și să evite achitarea unei despăgubiri aproape egale cu miliarul furat din sistemul bancar. Dodon se joacă de-a justiția, iar noi riscăm să achităm încă un miliard în câțiva ani”, spune Stamate.

MOLDOVA PE PLAN EXTERN

Rusia nu-și impune vectorul de dezvoltare externă Republicii Moldova, dar mereu își va apăra interesele în raport cu Chișinăul, a declarat ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, într-un interviu pentru TASS.

Rusia își apără interesele în Republica Moldova cu tancurile, a reacționat deputatul Iurie Reniță, care a precizat că nici până astăzi, din 1992, Moscova nu și-a retras trupele de ocupație. „Pentru Federația Rusă principiile fundamentale ale dreptului internațional, Convenția de la Viena cu privire la relațiile diplomatice din 1961, precum și alte documente relevante ce stabilesc raporturile dintre state, sunt doar niște declarații deșarte, spuse de ochii lumii. În realitate, Rusia acționează conform propriilor principii – a acaparării de noi teritorii, a promovării și susținerii conflictelor teritoriale și a separatismului, cele mai concludente cazuri fiind războiul ruso-moldovenesc din 1992, războaiele cu Georgia, Ucraina s.a.”, a punctat parlamentarul.

Și ex-premierul Pavel Filip a menționat că a solicitat de la tribuna ONU retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului „și, fără precedent, am obținut o rezoluție ONU de retragere a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova”.

Într-un comunicat, Ambasada României la Chișinău regretă că ajutorul umanitar de la București pentru combaterea pandemiei, oferit la momentul oportun, cu generozitate, dezinteresat și necondiționat cetățenilor Republicii Moldova a ajuns subiect de dispute politice. Instituția stipulează că echipamentele medicale în valoare de 3,5 milioane de euro respectă toate standardele europene.

Precizarea vine ca urmare a unor articole și postări denigratoare, apărute în mass-media și pe rețelele de socializare din Republica Moldova, privind pretinsa calitate necorespunzătoare a echipamentelor medicale donate de către Guvernul de la București. Presa a scris că România a oferit Republicii Moldova unul dintre cele mai consistente ajutoare în lupta cu COVID-19 - o echipă de peste 50 de medici și tone de echipament necesar în valoare de circa 3,5 milioane de euro.

Comisia Europeană a aprobat vineri debursarea a 30 de milioane de euro din asistența macrofinanciară pentru R. Moldova.

Aceasta este cea de-a doua și ultima tranșă din cadrul actualului program de asistență macrofinanciară pentru Moldova, prima tranșă în valoare de 30 de milioane de euro fiind acordată în octombrie 2019. Tranșa a doua este alcătuită din 10 milioane de euro sub formă de grant și 20 de milioane de euro sub formă de împrumut pe termen lung, cu dobândă scăzută.

Analistul politic Ion Tăbârță este de părerea că meritele pentru cea de a doua tranșă aparțin opoziției parlamentare și societății civile, care au „împins Guvernul din urmă”. „Dacă Guvernul ar fi dat dovadă de voință, chiar dacă anumite condiții nu au fost realizate, demonstra că „noi ne dorim, însă ține de motive obiective și nu ne reușesc până la capăt”, sunt sigur că se acorda și cea de a treia tranșă și poate primeam o asistență încă și mai mare din partea Uniunii Europene”, a adăugat Ion Tabârță. Și deputatul Platformei DA Vasile Năstase îl critică pe premierul Ion Chicu care își atribuie succesele aprobării celor 30 de milioane de euro.

SUBIECTE DE URMĂRIT

Datele statistice, în special, și opiniile experților arată că situația sanitară nu poate alimenta calmul, de care dau dovadă autoritățile, în loc să sporească condițiile pentru autoizolare, respectarea restricțiilor, identificarea și valorificarea unor domenii de aplicare pentru oameni.

Autoritățile se gândesc la reluarea procesului de învățământ în școli, dar ministerul de resort încă nu are o viziune clară și nu sunt gata să discute public cum intenționează să respecte restricțiile de pandemie și să asigure un proces de învățământ cum se cade.

Parlamentul a devenit un generator de animozitate și este dominat de preocupări, care nu au nimic în comun cu interesele alegătorilor și ale societății, unele acțiuni întruchipează, mai degrabă, problemele de pe segmentul asociat cu lumea interlopă.

După discuțiile despre oportunitatea accentului pe digitalizarea economiei, serviciilor publice etc. îmbulzeala „pandemică” de la birourile CNAS pentru recalcularea pensiilor a arătat că lucrurile stagnează în zonele nevralgice, pe când anume acolo se cer soluții.

Iurie Vition, IPN

-------------------------------------------------------------------------------------------------

Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse".

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.