În Republica Moldova, justiția a devenit o armă din arsenalul de luptă al politicienilor, unii vor să se apere, alții sa-și doboare adversarul. În 2014, din cursa electorală a fost scos Partidul Patria, condus de Renato Usatîi. Deși acest lucru a fost condamnat de Curtea Europeană, șansele politice ale formațiunii nu s-au revigorat ulterior. Câțiva ani mai târziu, Andrei Năstase, printr-o decizie a instanței de judecată a fost lipsit de dreptul de a-și ocupa fotoliul de primar al Capitalei, cazul, este din nou la CtEDO. Cât de periculos este acest fenomen când concurenții electorali sunt scoși din ecuația politica prin injustiție, dar și ce trebuie sa întreprindem ca astfel de evenimente sa nu se mai întâmple la alegerile care urmează, discutăm cu Andrei Briceac, avocat și președinte al Institutului de Justiție Civilă.
---

IPN: Domnule Briceac, credeți că în anul 2014, atunci când din cursa electorală a fost scos Partidul Patria au existat mecanisme implementate cu rea voință în justiția de la noi?

Andrei Briceac: Acesta este unul dintre cazurile care au ajuns la CtEDO în care s-a constatat încălcarea dreptului la alegere, dreptul de a alege și de a fi ales. Într-o democrație, dreptul de a alege și de a fi ales este foarte important și evident că orice ingerință a statului în exercitarea acestui drept subminează din fundamentele democrației. Dacă noi nu avem garanția că poporul, ca deținător al suveranității de stat, își poate alege așa cum decide el conducătorii, deputații, atunci noi nu avem garanția că statul ne aparține.

Noi demult vorbim despre reformă. Haideți, înainte de a încerca să facem o analiză pe baza situațiilor reale din sistem, haideți să încercăm să dăm câteva definiții. Noi când vorbim despre justiție, deseori o asociem cu puterea judecătorească sau cu serviciul public. Procesul de înfăptuire a justiției este un serviciu public pe care statul ni-l prestează prin intermediul puterii judecătorești și al altor autorități.

IPN: Se face de vină întregul sistem sau acei politicieni care au avut interese de moment?

Andrei Briceac: Justiția este o condiție socială, este un deziderat spre care noi tindem, este, poate, un sentiment de justiție, care de cele mai multe ori este unul subiectiv. Este foarte important ca societatea să fie construită după niște reguli care să garanteze, promoveze și să susțină un anumit nivel de justiție obiectivă. Când ajungem la un anumit nivel de conștientizare a modului în care o societate este organizată, noi înțelegem că este vorba deja de o justiție dincolo de ceea ce percepem noi ca o justiție subiectivă. Pentru că, dincolo de justiție subiectivă, există o justiție obiectivă. Noi înțelegem că totuși o societate trebuie să fie organizată în așa fel ca fiecare să primească ceea ce merită, adică o justiție de echitate.

IPN: Deci, asta înseamnă justiție corectă, atunci când sunt respectate normele legale?

Andrei Briceac: Ca să avem justiție, noi ne creăm anumite reguli în societate, ne facem legi, iar puterea judecătorească este una dintre funcțiile statului care are menirea să contribuie la înfăptuirea justiției. Noi apelăm la puterea judecătorească atunci când simțim că ni s-a făcut o injustiție. Ne ducem în instanță sau puterea judecătorească este utilizată pentru a restabili dreptatea, echitatea și legalitatea în cazurile de încălcare a legii.

Noi nu putem să admitem ca într-o societate să se încalce regulile. Vedeți că aici este o diferență dintre justiția spre care noi tindem și noțiunea de justiție pe care noi cumva am atribuit-o puterii judecătorești. Judecătorii, într-o societate, în statul nostru, ei au funcția publică, ei îndeplinesc o funcție de stat ca să ne restabilească dreptatea, să facă dreptate când ea ne-a fost încălcată, dar surse ale injustiției sunt foarte multe – altele. Adică, la judecători te duci când deja s-a produs o injustiție. Iată aici este important să facem această delimitare, pentru că o injustiție poate fi făcută și printr-o eroare judecătorească și noi cam despre asta vorbim - de ce nu funcționează sistemul judecătoresc.

IPN: Ce putem face noi, ca în sistemul de justiție din Republica Moldova să evităm aceste erori făcute cu bună știință și din rea credință?

Andrei Briceac: Dacă eu aș spune că soluția este undeva acolo, haideți să ne apropiem că e după deal, asta ar fi o minciună. Ca să rezolvi așa o problemă ai nevoie de un complex de modificări, de reforme și una dintre aceste schimbări trebuie să se producă și în cultura noastră. Dacă vorbim despre aceste două cazuri concrete, trebuie să menționăm că acea nedreptate, abuz care s-a produs, lucru ce poate fi dedus și din hotărârile CtEDO, în primul rând, a avut loc printr-o activitate administrativă. Adică au intervenit autoritățile administrative responsabile de organizarea procesului electoral și ulterior judecătorii, cumva, instanța de judecată a confirmat acel abuz. În așa situații noi avem judecători care au acceptat să fie folosiți de putere. Într-o situație ipotetică, puterea are interesul să scoată pe cineva din cursă și atunci ea organizează anumite activități administrative care ulterior sunt confirmate de judecători.



IPN: Să înțelegem că prin activități administrative sunt create astfel de circumstanțe ca judecătorii ulterior să fie absolviți de responsabilitatea că ei ar fi intervenit si făcut ceva greșit sub influența politicului?

Andrei Briceac: Cauza principală poate nu ar fi fost lipsa de cunoștințe sau competențe ale instanțelor judecătorești sau ineficiența cadrului normativ, mai degrabă a fost lipsa de independență a puterii judecătorești și subordonarea acesteia unor interese politice de moment și iată aici prima problemă ar fi că instituțiile sunt slabe.

Puterea judecătorească, la fel ca alte instituții ale statului, este una slabă. Este slabă din mai multe puncte de vedere. Și această slăbiciune este folosită de puterea executivă, de puterea politică care este la moment. Vedeți cum se schimbă o putere, atunci automat judecătorii care au servit precedentei puteri sunt pedepsiți și înlocuiți cu alții care să fie loiali acestei puteri. Și tot așa ne schimbăm o dată la patru ani.

Principala problemă ar fi aici lipsa de independență a puterii judecătorești. Înțelegeți că atunci când statul e slab, când instituțiile sunt slabe, serviciul public pe care-l primim noi nu este de calitatea necesară. Înfăptuirea justiției este unul din serviciile publice, alături de altele foarte importante cum ar fi securitatea sau educația.

IPN: De la ce ați porni Dvs. dacă ar fi să oferiți acum o listă cu primii trei pași importanți într-un proces de reformă a justiției?

Andrei Briceac: Noi am încercat să mergem pe modificări de legi, asta nu a ajutat foarte mult. Totodată, practic, toate puterile încearcă să meargă pe schimbarea oamenilor, au fost niște judecători, acum hai să-i schimbăm cu ai noștri. Adică se fac reforme care să permită să-și pună în funcții judecători comozi. Iată de ce, lichidarea instituțiilor sau schimbarea persoanelor nu garantează că justiția va funcționa cum trebuie.

Nu este o soluție ușoară, noi aici trebuie să lucrăm foarte mult la educație și la cultură. Trebuie să tindem spre a da mai multă independență puterii judecătorești, să tindem spre a responsabiliza mai mult judecătorii. Este important și procurorul, avocatul să fie responsabilizați, dar hotărârea finală o dă judecătorul. Să avem responsabilizarea pentru actul de justiție. Aici iar nu este foarte ușor de îmbinat independența cu responsabilizarea, deoarece de multe ori, când mergi pe responsabilizare, poți să afectezi independența judecătorului.



IPN: Este important să înăsprim regulile și să avertizăm din timp. Credeți Dvs. că, dacă acei judecători care s-au pronunțat asupra cazurilor Usatîi sau Năstase, ar fi știut că o eventuală condamnare la CtEDO ar însemna și pentru ei o răspundere mult mai mare, inclusiv financiară sau pierderea funcției de judecător, nu s-ar fi implicat în acel joc periculos creat politic?

Andrei Briceac: Eu așa cred că, dacă tu ești judecător și comiți conștient un abuz în activitatea ta și dacă tu știi că poți fi tras la răspundere pentru acest abuz, atunci te vei gândi de două ori dacă să-l comiți sau nu. Evident este că judecătorul stă sub presiune politică sau cineva din afară îi dictează o anumită soluție, cere insistent această soluție, dar el trebuie să reziste pentru că să fii judecător tot este o responsabilitate și această funcție cere și foarte mult curaj ca să poți adopta soluții corecte. Și atunci când un judecător va spune că nu va executa comenzile politice, că nu va îndeplini ceea ce i se cere pe linie politică pentru că poate fi tras la răspundere peste câțiva ani, atunci asta poate fi o garanție că judecătorul va acționa corect.

IPN: Vorbeați mai sus și despre necesitatea de a educa societatea și aici vorbim și de educația omului simplu care își caută dreptatea, dar și de partea cealaltă – a celor care înfăptuiesc justiția. Înseamnă asta că o societate mai bine informată despre drepturile sale, va crește probabilitatea de a scoate la suprafață acte de injustiție săvârșite în ultimii ani?

Andrei Briceac: Acesta este primul pas pentru ca noi să înțelegem unde sunt abuzuri și acte de injustiție, al doilea pas ar fi ca noi să reacționă la ele, să nu le tolerăm. Noi nu trebuie să devenim o societate care tolerează injustiția. Puterea judecătorească este ca și celelalte afectată de anumite vicii, noi dacă nu vom fi atenți și în altă parte, noi nu vom avea rezultat. Trebuie să soluționăm problemele pe toate aspectele. Să creștem nivelul de confort social – economic, să păstrăm oamenii aici, să păstrăm specialiștii. Noi avem probleme mari în judecătoriile din Chișinău că nu avem specialiști. Judecătorii sunt supraîncărcați cu dosare.

Asta e o problemă a statului, că nu organizează foarte bine acest proces, dar e o problemă și a societății în general pentru că și noi avem carențe la nivel economic, pentru că oamenii din cauza salariilor mici pleacă din țară. Nu ai specialiști, nu mai poți să organizezi acest serviciu public.

IPN: Vorbeați mai sus despre faptul că fiecare guvernare care încearcă să facă cumva reforma justiției, face mai întâi așa-zisa curățare a sistemului. Dvs. sunteți și lector universitar, analizând situația actuală din domeniul justiției și motivația studenților, credeți că vom avea cu cine să reformăm sistemul de justiției în următorii ani?

Andrei Briceac: Dacă nu ai oameni, nu poți să clădești nimic. Noi pierdem foarte mulți specialiști pregătiți deja, dar pierdem și studenți, deoarece sunt oferte extrem de bune la universitățile din România, absolvenții liceelor merg acolo. În universităților noastre avem tot mai puțini studenți. Ca în orice sector, cu cât concurența slăbește, slăbește și calitatea produsului final.

Din altă perspectivă, în ce măsură avem noi capacitatea să întoarcem absolvenții, tinerii care au plecat în România sau alte state din Occident? Asta e o problemă extrem de gravă, o problemă socială, demografică, o chestiune de securitate națională. Dacă tu nu ai baza de resurse umane, e practic imposibil să faci ceva. Noi trebuie să găsim o modalitate ca să ținem pasul cu lumea bună care evoluează cu pași rapizi.



IPN: Cum vi se pare, cine are cel mai mare interes ca judecătorii, avocații, oamenii care înfăptuiesc justiția în Republica Moldova să nu poată ridica capul sus și să zică că: Noi facem totul conform legii. Cui îi convine ca sistemul de justiție să fie unul slab, inclusiv cu oameni care pleacă ușor capul și se conformează indicațiilor?

Andrei Briceac: Deci, uitați-vă, eram în 2018 la Riga, acolo unde făceam cursul de Filosofia dreptului. Acolo un profesor reputat a recunoscut: „Da judecătorii au locul lor, dar politicienii ar vrea ca cel mai bine judecătorul să stea în buzunarul lor”. Asta se spunea în Occident. Tendința politicului de a submina justiția este peste tot. Este foarte greu judecătorului să reziste acestei presiuni politice. Totuși, cred că aceasta este una din probleme care trebuie să fie soluționate, cumva să identificăm soluții ca ei să-și sporească independența lor. Noi ca societate tot trebuie să delimităm situațiile când este un judecător corupt, comite abuzuri și este atac asupra sa, de alte situații când un judecător este atacat doar pentru simplu fapt că vrea să fie independent.

Cum am zis, la noi s-a creat un precedent ca politicul să manipuleze cu sistemul în așa fel încât vinovat de toate relele să fie puterea judecătorească și în același timp să poată manipula cu judecătorii, astfel încât ei să fie dirijați. Evident că următoarea putere care va veni, exact același lucru va face. Trebuie să găsim o modalitate de a reacționa la aceste cazuri.

IPN: Domnule Briceac, cum apreciați modul în care actuala guvernare încearcă să facă reforma și credeți că reușim până la următoarele alegeri să creăm astfel de condiții în sistemul de justiție ca să evităm cazuri similare celor în care au fost vizați Usatîi și Năstase?

Andrei Briceac: Sunt anumite începuturi și eforturi care sunt de apreciat. Se simte undeva o dorință de a face o schimbare. În același timp, sunt unele erori care nu pot fi admise. Noi, juriștii, am fost învățați că orice persoană trebuie să fie judecată după reguli. Nu poți încălca regulile, judecând o persoană, fie ea cel mai mare criminal. Fiecare persoană are dreptul la un proces echitabil, acolo sunt proceduri, juriștii asta înțeleg, dar e important și politicienii asta să înțeleagă. Justiția trebuie să fie făcută nu la televizor de politicieni, dar în instanța de judecată conform codului de procedură penală și civilă.

Cu siguranță că noi nu o să reușim depășirea problemelor până la următoarele alegeri, dar important e să mergem înainte, să nu dramatizăm, să nu abordăm problemele abstract despre toate și despre nimic, dar să ne uităm la cazuri izolate, să le scoatem în vileag și să le examinăm. Cazurile individuale scot în vileag problemele sistemice și ne ajută să înțelegem să facem diagnoza necesară a sistemului în general. Atunci când spunem: „acela e hoț, celălalt nu e hoț”, asta e discurs politic și el foarte rar ajută la înțelegerea problemei reale și soluționarea ei. Atunci când fiecare își va face lucrul, vom avea șanse să ne mișcăm înainte. Noi trebuie să ne mișcăm înainte și noi ne mișcăm, dar nu cu viteza pe care ni-o dorim toți.

Interviul cu tema „Concurenți electorali scoși din cursă prin injustiție. Cum evităm asemenea cazuri la următoarele alegeri?” a fost realizat de Agenția de presă IPN în cadrul proiectului „Suport pentru reforma justiției prin mediatizarea în format multimedia a cazurilor relevante de presupusă injustiție” Varianta video a interviului poate fi văzută aici.