Săptămâna trecută, Ministerul de interne (MAI) al R. Moldova anunţa declanşarea unei campanii masive de ridicare a plăcilor de înmatriculare a autoturismelor înregistrate în regiunea de Est a ţării, controlată de regimul separatist de la Tiraspol, dar conduse de şoferi cu viză de reşedinţă în teritoriul subordonat autorităţilor de la Chişinău. La moment, poliţia rutieră ridicaseră 2 mii de plăci, iar din circa 6 mii de maşini cu numere de înmatriculare transnistrene verificate, 4 mii de erau conduse de şoferi cu viză de reşedinţă în dreapta Nistrului. Printre motivele invocate ale respectivei campanii au fost numite necorecpunderea plăcilor de înmatriculare standardului naţional, ajustat la standardul internaţional, precum şi faptul că unităţile de transport înregistrate în raioanele de Est nu pot fi verificate de Interpol, dacă au fost furate sau se află în căutare în alte ţări. Pe de o parte, merită atenţie şi susţinere intenţiile Guvernului de la Chişinău de a face ordine într-un domeniu atât de important şi dinamic. Pe de alta, acesta ar urma să se asigure că acţiunile menite să ajusteze situaţia rigorilor naţionale şi internaţionale nu provoacă ilegalităţi şi, cu atât mai mult, un impact social negativ de proporţii semnificative. [Selecţie sau discriminare?] În sintagmele de mai sus, Guvernul a apărut nu doar pentru că, în una din ultimele şedinţe din sesiunea trecută a Legislativului, i-a fost adresată o interpelare parlamentară la temă şi se pare că poliţia rutieră pregăteşte un anumit gen de răspuns. Apare nu doar pentru că se face responsabil pentru toate acţiunile întreprinse de structurile sale, dar şi pentru că nimeni nu-şi poate închipui că poliţia a iniţiat activităţi într-un domeniu atât de sensibil ca cel transnistrean fără aprobarea Guvernului sau a altcuiva de nivel nu mai jos. Oricum, acţiunile poliţiei de până acum trezesc mai multe semne de întrebare şi chiar de îngrijorare. În primul rând, sunt ridicate, doar plăcile maşinilor conduse de şoferi cu locul de trai în dreapta Nistrului, deci, buni cetăţeni, cu actele în regulă, cu viză de reşedinţă înscrisă în buletin. Deci, sunt ridicate în mod selectiv, mod care poate fi numit şi discriminatoriu. Una din concluziile periculoase pentru Guvern, dar şi pentru ţară, ar putea fi că este mai bine să ai viză de reşedinţă în afara arealului condus de autorităţile constituţionale şi că regimurile separatiste ar apăra mai bine interesele cetăţeanului. [Miopie sau provocare?] Conform informaţiilor difuzate de MAI săptămâna trecută, a fost instituit un grup de lucru pentru elaborarea proiectului de lege care să prevadă condiţii de reînmatriculare a unităţilor de transport vizate. Până atunci, poliţia a dat asigurări că va continua să ridice plăcile cu numerele de înmatriculare „nestandard”. Dacă se anunţă că se pregăteşte un proiect de lege, indirect se recunoaşte că nu există cadru legal pentru astfel de acţiuni. Se pare că unicul criteriu de care se conduce poliţia este viza de reşedinţă a posesorului autoturismului. Or, din câte se cunoaşte, institutul vizei de reşedinţă în R. Moldova a fost anulat, ca normă ce încalcă drepturile constituţionale ale cetăţeanului, inclusiv cel de liberă circulaţie. În aceste condiţii, săptămâna trecută, R. Moldova avea 2 mii de noi cazuri ca şi pierdute la CEDO, elanul poliţienesc putând să aducă foarte repede cifra la zeci de mii. De ce atâta grabă, de ce nu s-a aşteptat, vorba MAI-ului, elaborarea proiectului de lege? De fapt, nici nu trebuia de aşteptat prea de mult, pentru că un asemenea proiect de lege există deja elaborat şi este greu de imaginat că la MAI nu se ştie despre aceasta. Unii experţi afirmă că iarăşi se pune oiştea înaintea cailor din deprindere. Alţii sunt de părerea că ar trebui analizată coincidenţa în timp a declanşării acţiunilor respective şi lansarea iniţiativei unui ex-consilier prezidenţial privind decuplarea zonei transnistrene cu scopul accelerării integrării europene a R. Moldova. O parte din aceste întrebări şi opinii îşi vor găsi răspunsuri sau confirmare, poate, ceva mai târziu. Altele, însă, au şi astăzi răspunsuri foarte clare, dacă trecem situaţia creată prin prisma prevederilor legislaţiei, actuale sau viitoare. [Motivele situaţiei ] Analistul Igor Guţan este de părere că practica de înmatriculare a autoturismelor în regiunea transnistreană este un rezultat al politicilor statului. În dreapta Nistrului, nivelul accizelor pe care trebuie să le plătească importatorii de autoturisme este de două ori mai mare decât în stânga. În partea dreaptă există şi interdicţia de a înregistra autoturisme cu o vechime mai mare de 7 ani. Astfel, valoarea accizului variază între 0,3 Euro/cm3 (pentru automobilele cu capacitatea cilindrică de până la 1000 cm3) şi 1,60 Euro/cm3 (pentru cele cu capacitatea de peste 3000 cm3), plus adaosurile în dependenţă de termenul de exploatare a autoturismului. Pentru a evita sau a diminua aceste plăţi, proprietarii îşi înregistrează autoturismele în stânga Nistrului. Este greu de evaluat la moment prejudiciul cauzat bugetului de stat, însă se poate presupune că aceasta atinge cel puţin 200 milioane lei pe an, ca urmare a neîncasării accizelor, precum şi cel puţin 20 milioane lei din neîncasarea taxei pentru folosirea drumurilor. Şi Igor Guţan susţine Guvernul în intenţia de a obţine o evidenţă clară a tuturor autoturismelor înregistrate în raioanele de Est, inclusiv pentru a diminua numărul automobilelor neidentificate dispărute de la locul accidentelor, dar atenţionează asupra unor pericole mari care apar în raport cu apărarea drepturilor cetăţenilor. [Confiscarea plăcii este o încălcare a dreptului de proprietate] Potrivit lui, chiar dacă înmatricularea automobilelor în raioanele de Est ar fi în afara legii, acţiunile întreprinse de poliţie trebuie să se încadreze în mod obligator doar în limitele cadrului legal existent. Faptul confiscării plăcilor cu numărul de înmatriculare constituie o încălcare a dreptului de proprietate, protejat atât de Constituţia R. Moldova cât şi de normele de drept internaţional. Poliţia nu este în drept să facă acest lucru nici într-un caz şi pentru nici o încălcare. Tot ce trebuie să facă ea în aceste cazuri este să aplice prevederile articolului 120 alineatul (3) din Codul cu privire la contravenţiile administrative, care stabileşte amendă cuprinsă între 20 şi 60 lei pentru folosirea mijloacelor de transport care nu au fost înregistrate în modul stabilit. [Proprietarii autoturismelor vor fi obligaţi să achite accizele la posturile vamale interne, dar în conformitate cu legea] În prezent, legea prevede achitarea accizelor la organul vamal situat în punctul de trecere a frontierei de stat. Legea nu reglementează plata accizelor dacă autoturismele au fost introduse în ţară, de regulă, prin regiunea de Est. Este o scăpare legală evidentă, care, de altfel, durează. De aceea Guvernul a lansat o iniţiativă ce va permite achitarea accizelor la posturile vamale interne, precum şi înmatricularea la autoritatea competentă din R. Moldova a automobilelor cu termenul de exploatare mai mare de 7 ani. Iniţiativa a îmbrăcat forma unui proiect de lege, prin care se va completa articolul 4 din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV al Codului fiscal nr.1054-XIV din 16 iunie 2000. Modificarea propusă va permite înmatricularea la autoritatea competentă din ţară a automobilelor înmatriculate în raioanele de Est. Dacă proiectul de lege va fi adoptat de către Parlament, persoanele rezidente ale R. Moldova, posesoare sau care folosesc în bază de mandat automobilele înmatriculate în raioanele de Est, vor achita accizele conform cotelor în vigoare la momentul trecerii prin posturile vamale interne. Accizele pentru automobilele care vor trece prin posturile vamale interne până la intrarea în vigoare a legii vor putea fi achitate în termen de 60 zile din data intrării în vigoare a acesteia. Cota în vigoare a accizelor va fi aplicată doar în cazul în care termenul de exploatare a autoturismului nu va depăşi 7 ani. [Soluţie pentru autoturisme cu termen mare de exploatare] Igor Guţan afirmă că, proiectul prevede şi înmatricularea la autoritatea competentă din R. Moldova a autoturismelor care au termenul de exploatare mai mare de 7 ani. Astfel, proprietarul unui automobil cu termenul cuprins între 7 şi 10 ani va trebui să achite valoarea dublă a accizului, iar proprietarii automobilelor cu termenul de exploatare mai mare de 10 ani vor urma să achite valoare triplă a accizului stabilit. În ambele cazuri valoarea de referinţă o va constitui valoarea accizului stabilită pentru autoturismele cu termenul de exploatare de la 5 la 7 ani. Nu vor putea beneficia de acest drept persoanele rezidente ale R. Moldova, care au în posesiune sau care folosesc în bază de mandat autoturisme şi alte autovehicule înmatriculate în raioanele de Est. Acest proiect de lege va oferi o soluţie, oricum, mai bună decât cea utilizată în mod ilegal de structurile statului. Noile prevederi le vor permite cetăţenilor să-şi înregistreze automobilele la autorităţile competente din R. Moldova. [Cadru legal pentru accitarea accizelor] Deoarece la moment nici o lege nu stabileşte răspunderea pentru neachitarea accizelor şi a taxei pentru folosirea drumurilor, va fi completat şi Codul cu privire la contravenţiile cdministrative, astfel încât persoanele care au înregistrat automobilele în raioanele de Est şi nu au viză de reşedinţă în teritoriul respectiv, vor plăti o amendă cuprinsă între 500 şi 800 lei pentru neachitarea accizelor şi/sau a taxei pentru folosirea drumurilor, spune analistul Igor Guţan. Dacă toate pot fi făcute după lege, de ce să se aplice ilegalitatea?