Autorităţile publice din R. Moldova manifestă un interes din ce în ce mai scăzut faţă de interesele cetăţeanului de rând, susţin experţii grupului de monitorizare care au participat la elaborarea celui de-al doilea raport „Dreptul la informaţie: pe hârtie şi în realitate”, prezentat vineri, 8 august, în cadrul unei conferinţe de presă. Studiul demonstrează că spre deosebire de anul 2006, în 2007-2008 rata răspunsurilor primite de la instituţiile publice este în continuă descreştere, transmite Info-Prim Neo.
Potrivit raportului, din 4839 cereri de informaţii adresate autorităţilor şi instituţiilor publice din R. Moldova, solicitanţii au primit răspunsuri doar în proporţie de 19,3%. Din cele 934 de cererii la crea au fost primite răspunsuri, numărul celor complete este de 78,1%, al celor incomplete este de 13,8%, iar 8,1% au fost răspunsuri formale.
„Am fost şocat să constat că în anul acesta doar 19% din instituţiile solicitate au oferit răspunsuri la cererile pentru informaţii”, a declarat Vasile Spinei, preşedintele Centrului „Acces Info”. Deşi în ultima perioadă autorităţile şi instituţiile publice întreprind măsuri de eficientizare a relaţiilor cu mass-media şi transparenţa accesului la informaţie, nu se poate vorbi despre un sistem şi un mecanism funcţional de informare sistematică din partea isntituţiilor date, constată Vasile Spinei. Potrivit lui, în R. Moldova în continuare se mimează liberul acces la informaţie. „De fapt, autorităţile doar vorbesc, dar faptele denotă cu totul altceva. Este foarte mare discrepanţa dintre fapte şi acte”, menţionează Vasile Spinei.
Specialiştii spun că foarte multe răspunsuri pe care le oferă autorităţile denotă o ignorare a legislaţiei şi o lipsă de cunoaştere crasă a legislaţiei în domeniul accesului la informaţie. De asemenea, un motiv în plus care le permite funcţionarilor să se eschiveze sau chiar să refuze de a colabora cu cetăţenii este lipsa unui control din partea puterii executive şi legislative. Totodată, cetăţenii nu cunosc legislaţia, ceea ce le permite funcţionarilor să profite de cele mai multe ori. Chiar dacă în prezent există peste 300 de litigii înregistrate cu referire la accesul la informaţie, majoritatea în favoarea solicitanţilor, autorităţile şi instituţiile publice nu îşi onorează obligaţiile în acest sens, subliniază Vasile Spinei.
„Autorităţile spun braşoave în mod oficial”, susţine Tudor Iaşcenco, jurnalist al ziarului „Cuvântul ” din raionul Rezina. În acelaşi context, Ion Oborceanu, membru al „Centrului de Drept” din Căuşeni spune că situaţia accesului la informaţie în R. Moldova este din ce în ce mai rea. Potrivit lui, autorităţile mimează colaborarea cu mass-media, cu sectorul neguvernamental şi cu cetăţenii interesaţi.
Pe de altă parte, Vitlaie Condraţchi, reprezentantul serviciului de presă al Guvernului Din R. Moldova, spune că imediat după lansarea primului raport cu privire la accesul la informaţie, Guvernul a creat un grup de lucru care a examinat rezultatele studiului şi a formulat mai multe propuneri şi acţiuni pentru a depăşi situaţia dată. În special este vorba despre separarea fluxului de cereri şi petiţii a solicitărilor de informaţii pentru ca acestea să fie procesate separat. Potivit sursei citate, de asemenea a fost creat Consiliul de comunicare al Guvernului format din angajaţii serviciilor de presă ale Ministerelor care vor primi instruire şi traininguri în vederea îmbunătăţirii a procesului de comunicare în cadrul instituţiilor publice.
„Insituţiile publice trebuie să conştientizeze faptul că funcţionarii trebuie să vină în întâmpinarea cetăţenilor, că ei au nevoie de cetăţeni, şi nu invers. Avem nevoie de o informare activă”, a subliniat Vasile Spinei.
