10 investigații de rezonanță pe teme de corupție și integritate, publicate de redacțiile specializate în ultimii cinci ani, arată că faptele descrise au avut un mai mare impact asupra societății și opiniei publice decât au generat răspunsuri adecvate și la timp din partea instituțiilor abilitate. Autoritățile au reacționat discreționar la investigațiile jurnalistice, preponderent conjunctural, în funcție de realitatea politică la mult timp după publicare. În multe cazuri, cauze penale bazate pe informațiile din investigațiile jurnalistice au fost pornite abia după ce au avut loc schimbări la nivel politic. Cât privește investigațiile ce implică proasta gestionare a banilor publici sau înstrăinarea patrimoniului public, sunt extrem de rare cazurile când persoanele responsabile ajung să fie aduse în fața justiției, iar prejudiciile materiale provocate să fie recuperate. Sunt concluziile studiului: „Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate și corupție”, realizat de jurnaliștii Victor Moșneag și Viorica Zaharia și prezentat în cadrul unui eveniment găzduit de Asociația Presei Independente (API) și Transparency International Moldova, transmite IPN.

Victor Moșneag a făcut o retrospectivă a reacției autorităților la cele 10 investigații de rezonanță pe teme de corupție și integritate. Primul vizează Frații Chirtoacă, investigație publicată la 28 ianuarie 2016, de Ziarul de Gardă. Jurnaliștii au dezvăluit faptul că Dorin Chirtoacă, primar general al municipiului Chișinău, a semnat dispoziții și alte acte prin care a permis unei firme, care avea sediul în apartamentul soacrei fratelui primarului, Lucian Chirtoacă, să amplaseze în centrul Chișinăului mai multe tonete unde se comercializează cafea. În prezent, dosarul penal e fără finalitate. Dorin Chirtoacă a plecat de la primărie, dar a devenit președinte de partid, chiar dacă faptele invocate în investigație au fost confirmate repetat în decembrie 2020. În alt caz e vorba de o investigație din 3 martie 2016, tot a Ziarului de Gardă. Investigația a arătat că Mariana Pitic, pe atunci magistrată la Judecătoria Centru din municipiul Chișinău, a indicat în declarația de avere un autoturism Porsche care ar costa 11 mii de lei. Un alt fapt constatat atunci de jurnaliști a fost că în ultimele sale declarații cu privire la venituri și proprietate, judecătoarea nu indica averea soțului său, un prosper om de afaceri, care deținea inclusiv un imobil de lux într-o suburbie a Chișinăului. În acea casă locuia și judecătoarea, doar că imobilul nu se regăsea în declarațiile sale cu privire la venituri și proprietate. Mariana Pitic fusese propusă atunci de Consiliul Superior al Magistraturii la funcția de judecătoare la Curtea Supremă de Justiție. Aici, controlul ANI s-a soldat cu clasarea cauzei. Totuși, Mariana Pitic a indicat casa în declarațiile de avere, dar a și fost promovată la Curtea Supremă de Justiție, în declarații indicând în continuare Porsche-ul care ar costa 11 mii de lei.

La 25 mai 2016, MoldovaCurata.md a publicat o investigație care viza primăria Ungheni. Despre primarul municipiului Ungheni, Alexandru Ambros, portalul a publicat două investigații. Prima, publicată în luna august 2014, arăta că în anii 2009-2012 firma familiei Ambros a câștigat 8 contracte de achiziții publice la Primăria Ungheni, în valoare de aproximativ 700 de mii de lei. În a doua investigație, publicată în anul 2016, se arăta că primarul a continuat și în anul 2015 să încheie contracte cu firma soției, folosind procedura de negocieri directe. Controlul ANI s-a soldat cu act de constatare a încălcării și a fost înaintată solicitare de lipsire de mandat. Altă investigație jurnalistică viza judecătorul Oleg Sternioală. Ancheta a arătat că acesta, pe atunci judecător la Curtea Supremă de Justiție, locuia într-un imobil de lux din municipiul Chișinău, înregistrat în datele de la Cadastru pe numele părinților săi, pensionari, care au locuit toată viața în orașul Florești. Tatăl judecătorului, care a decedat cu câteva luni înainte de apariția articolului, a lucrat în instituțiile de drept, iar mama sa a lucrat profesoară la un liceu din Florești. În 2013, când imobilul a trecut în proprietatea părinților, tatăl judecătorului avea 70 de ani, iar mama sa – cu trei ani mai puțin. În declarațiile de avere din ultimii ani, Oleg Sternioală nu indica nicio locuință. În 2016 Inspecția Judiciară verifică, dar nu depistează încălcări. Totuși, judecătorul și-a trecut casa în declarații. În 2019, după schimbarea guvernării, a fost deschis dosar penal în baza informațiilor din investigație. Judecătorul și-a dat demisia din funcție. Dosarul penal este încă la faza de urmărire penală.

„Apartamente la preț redus pentru rudele și mama magistratului Oleg Melniciuc, în blocul destinat judecătorilor”, e un alt articol de investigație publicat pe 29 noiembrie 2016, de Anticoruptie.md. Judecătorul Oleg Melniciuc a fost vizat, constant, în investigații jurnalistice în perioada 2011-2017, relatându-se de mai multe ori despre averile sale, despre afacerile cu apartamente sau despre donațiile de care a beneficiat din partea mamei sale, pensionare. Instituțiile nu s-au autosesizat după publicare. Instituțiile de drept nu au acționat nici după un demers al unui fost procuror. A fost deschis dosar penal în iunie 2017. Dosarul a fost trimis ulterior în judecată. Nu este pronunțată încă sentința. „Paradisul oligarhului”, e altă investigație, din 5 septembrie 2018, a jurnaliștilor RISE Moldova. Investigația a arătat că familia fostului vicepreședinte al Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, deținea proprietăți peste hotarele Republicii Moldova, pe care însă nu le-a indicat în declarațiile sale de avere. ANI s-a autosesizat, dar a refuzat să-i verifice averea lui Vladimir Plahotniuc. În mai 2020 procurorii au cerut aplicarea sechestrului pe mai multe bunuri atribuite lui, inclusiv cele descoperite de jurnaliști în 2018. Dosarul penal nu are finalitate.

Investigația care viza un posibil conflict de interese la Căușeni, unde primăria orașului încheia contracte cu firmele soției și socrului primarului, a fost publicată pe 8 noiembrie 2018, de MoldovaCurata.md. Investigația a arătat că primarul orașului Căușeni, Grigore Repeșciuc, încheiase în ultimii ani contracte cu firmele soției și a socrului său contracte cu o valoare totală de peste un milion de lei. ANI nu a reacționat după publicare, ulterior a efectuat un control, dar după ce a fost sesizată de către Procuratura Anticorupție. Actul de constatare al încălcărilor a fost contestat de deputat în instanță. „Frăția privatizării”, e o investigație publicată pe 30 aprilie 2019, de RISE Moldova. Investigația a descris cum, la începutul anului 2019, mai multe imobile din Chișinău care aparțineau statului au ajuns pe mâini private la prețuri mai mici decât cele de piață. Dosarul penal a fost deschis la aproape trei luni după investigație. Peste un an, companiile au întors bunurile statului și dosarul penal a fost clasat.

Investigația „Șantierul-monstru de la Rezina, care înghite milioane din banii publici” a fost publicată pe 25 noiembrie 2019, de Anticoruptie.md și Cuvintul.md. Investigația a arătat că în anul 2015 în orașul Rezina, la inițiativa președintei de atunci a raionului, Eleonora Graur, a început construcția unui complex sportiv modern, în care s-au investit 13 milioane de lei. Lucrările însă au fost abandonate la doi ani după deschiderea șantierului. În acest caz nu există dosare penale deschise. „Latifundiarul de la șefia procuraturii generale” e o investigație publicată pe 22 ianuarie 2020, de Anticoruptie.md. Despre averile lui Ruslan Popov a scris mai întâi Ziarul de Gardă, în anul 2013, semnalând faptul că procurorul-șef interimar la acel moment al Procuraturii Anticorupție și soția sa locuiesc într-un imobil scump, în localitatea Mileștii Mici, Ialoveni. Aici, control ANI durează de mai bine de un an.