În toamna curentă, serviciile responsabile din cadrul Primăriei municipiului Chişinău au adunat de pe străzile oraşului circa 8,6 mii metri cubi de frunziş. Şeful Direcţiei generale locativ-comunale şi amenajare, Mihai Solcan, a declarat luni, 13 noiembrie, în cadrul şedinţei operative de la Primărie că, potrivit practicii anilor trecuţi, municipalitatea urmează să acumuleze în total 20 mii metri cubi de frunze. Primarul interimar Vasile Ursu a declarat anterior pentru Info-Prim Neo că în anul trecut, din cauza resurselor financiare insuficiente, serviciile abilitate nu au reuşit să evacueze până la căderea zăpezii frunzişul de pe întreg teritoriul oraşului. Din această cauză lucrările de colectare a frunzişului şi de salubrizare a teritoriilor au continuat şi în primăvară, când mijloacele necesare au fost transferate de la Fondul ecologic. Anul acesta, primarul spune că nu ar trebui să existe probleme, deja fiind alocat pentru salubrizarea teritoriului un milion de lei. Municipalitatea cheltuieşte în fiecare toamnă până la 2 mil. de lei pentru transportarea frunzelor căzute. Şi în acest an, autorităţile locale au aşteptat bani de la Fondul Ecologic, existând promisiuni în acest sens făcute de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale. Ca şi în anii precedenţi, municipalitatea a interzis arderea frunzelor, iar autorităţile locale se pronunţă pentru aplicarea unor măsuri mai drastice faţă de persoanele care se fac vinovate. Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, arderea frunzelor comportă pericole pentru mediu şi sănătatea populaţiei. Potrivit experţilor, în zilele cu aer umed şi ceaţă, microparticulele de fum interacţionează cu vaporii de apă, formând smogul oxidant, care dăunează îndeosebi organele de respiraţie. O consecinţă gravă a arderii incomplete a frunzelor constă în faptul că celuloza formează combinaţii policiclice care fac parte din poluanţii organici persistenţi (POP). Cele mai mari pericole le prezintă benz(a)pirena care este foarte cancerigenă.