Reprezentanții autorităților locale sunt nemulțumiți de faptul că, deși numeroase documente de politici și angajamente pun accentul pe consolidarea autonomiei financiare a autorităților publice locale (APL), în special pe consolidarea bazei fiscale și de venituri, nu au fost făcute prea multe în acest domeniu, iar în prezent procesul este chiar stopat. Despre aceasta a vorbit directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Furdui, în cadrul unor audieri organizate de către Comisia administrație publică a Parlamentului pe marginea Planului de acțiuni de implementare a Strategiei naționale de descentralizare pentru anii 2012-2018, transmite IPN.
Potrivit lui Viorel Furdui, Ministerul Finanțelor, care a prezentat în Parlament politica bugetar-fiscală pentru anul 2018, a neglijat în totalitate propunerile CALM și a încălcat autonomia locală și financiară. Atât reprezentantul CALM, cât și deputatul Iurie Țap, care a insistat pe organizarea audierilor, s-au arătat nemulțumiți de lipsa factorilor de decizie la audieri, dar și lipsa unei comunicări continue între responsabilii de implementarea Strategiei naționale de descentralizare. Viorel Furdui a punctat că prin modificările propuse la politica bugetar-fiscală pentru anul viitor a fost limitată baza impozabilă APL, au fost limitate și mecanismele de administrare a impozitelor și taxelor locale.
Conducerea CALM insistă să fie excluse prevederile prin care gospodăriile țărănești și cele de fermieri sunt scoase din domeniul de administrare al autorităților publice locale. Viorel Furdui a subliniat că Congresul Autorităților Locale din Moldova este îngrijorat de lipsa unei măsuri de consolidare a bazei fiscale locale, dar și de faptul că a fost constituită o nouă formă de control, și anume „monitorizarea” din partea Cancelariei de Stat cum autoritățile locale stabilesc unele taxe.
Reprezentanții Ministerului Finanțelor au avut o părere diferită față de cea a reprezentanților CALM și au precizat că Ministerul a venit, de fapt, în ajutorul APL cu stabilirea a trei taxe locale noi, printre care și cea de parcaj. Anume acest tip de taxă a stârnit curiozitatea deputaților prezenți la discuții, care s-au întrebat despre ce fel de taxe de parcaj poate fi vorba în satele cu o populație de câteva sute de locuitori, în care, uneori nici măcar nu există o piață la care să se vină cu mijloace de transport.
Deputatul Iurie Țap a spus că implementarea Strategiei a fost amânată la solicitarea Guvernului cu încă trei ani, între timp însă, în lipsa unor strategii clare din partea structurilor Guvernului, la nivel local nu există o înțelegere clară de partajare a responsabilităților și a serviciilor create. Nu e clar cine va fi responsabil de sustenabilitatea acestora etc.
La finalul audierilor s-a convenit ca discuțiile asupra implementării Strategiei să fie mutate în plenul Parlamentului, la care să fie invitați și responsabilii de la Guvern pentru a fi stabilite acțiunile de mai departe.
