Autoritățile continuă să îngrădească accesul la informațiile cu caracter public, iar una din cauze este cadrul legal imperfect și perimat. Reprezentanții mass-media și organizațiilor neguvernamentale au propus, în reperate rânduri, revizuirea Legii privind accesul la informații, semnalând multiple cazuri când entitățile publice au ignorat prevederile acestei legi, refuzând oferirea informațiilor sub pretextul protecţiei datelor cu caracter personal, secretului de stat şi celui comercial. E alarmantă situaţia şi la capitolul transparența decizională. O parte din proiectele de acte normative cu impact major asupra interesului public n-au fost consultate și dezbătute cu publicul. Nu s-a îmbunătățit situația nici la capitolul combaterii corupţiei. Deși țara a ieșit din cătușele unui stat capturat, noii guvernanţi au preluat unele scheme criminale, iar Parlamentul a încălcat brutal rigorile transparenței decizionale, adoptând legi care contravin interesului public. Sunt constatările unui raport Transparency International – Moldova, prezentat în cadrul unei conferințe de presă la IPN de Ianina Spinei.
La capitolul transparența decizională, o parte din proiectele de acte normative cu impact major asupra interesului public n-au trecut expertiza anticorupție a CNA, fiind adoptate în regim alert de către guvernanţi. Sunt de remarcat Legea bugetului pentru anul 2021 sau abrogarea „Legii miliardului”. Reprezentanții societății civile au condamnat degradarea calității actului de guvernare, atrăgând atenția asupra faptului că legile în cauză subminează bugetul public, pun în pericol relația cu partenerii de dezvoltare și riscă să destabilizeze situația macrofinanciară din țară. La capitolul combaterii corupţiei, doar circa jumătate din acţiunile Planului de Acţiuni pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Integritate şi Anticorupţie au fost realizate integral. Autorităţile statului n-au întreprins măsuri reale pentru a trage la răspundere persoanele implicate în furtul miliardului din sistemul bancar şi oficialii care au admis frauda, se spune în raportul Transparency International – Moldova.
Lasă de dorit și analiza modului în care a fost elaborat și implementat Planul de acţiuni pentru guvernare deschisă pentru 2019-2020, menționează Ianina Spinei. Spre exemplu, subacțiunea privind sporirea transparenței activității entităților economice cu capital de stat prin publicarea rezultatelor monitoringului financiar este considerată realizată, însă rezultatele monitorizării de către TI-Moldova a circa 40 de întreprinderi gestionate de stat atestă că o parte din ele ignoră exigențele legale privind accesul la informații, secretizând, de regulă, valoarea remunerației administratorilor și membrilor organelor de conducere, informațiile despre conflictele interese, achizițiile efectuate sau rezultatele controalelor. Deși legislaţia stabileşte cerinţe de plasare a informaţiilor despre activitatea întreprinderilor pe paginile web ale acestora, doar în cazuri singulare paginile web conţin informaţii consistente.
În contextul celor constatate, Transparency International – Moldova recomandă includerea în Planul de acţiuni pentru guvernare deschisă a unor acțiuni specifice obiectivelor propuse, relevante principiilor Guvernării deschise, măsurabile și realizabile, revizuirea cadrului legal ce ține de accesul la informații, dar şi asigurarea accesului ONG şi mass-media la baza de date digitalizată a declarațiilor de avere și interese personale, cu opţiuni de sortare automată a datelor şi de prelucrare a acestora. De asemenea, e recomandată inventarierea acțiunilor neimplementate anterior, cu eventuala includere a celor actuale în viitorul PAGD, asigurarea respectării de către APC a cerințelor referitoare la paginile web, prevenirea secretizării informațiilor cu caracter public în actele normative emise de APL, asigurarea respectării de către întreprinderile administrate de stat a cerințelor de dezvăluire a informațiilor şi asigurarea accesului la datele din Registrul resurselor şi sistemelor informaţionale de stat.
Raportul „Guvernarea deschisă în Republica Moldova: probleme pe ordinea de zi” este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului democratic de drept: contribuţia societăţii civile”, susținut de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos. Republica Moldova a aderat la Parteneriatul pentru Guvernare Deschisa (OGP) în 2012, până în prezent fiind elaborate și implementate patru planuri de acțiuni.
