Editorii, beneficiarii producţiei editoriale şi autorii vor fi traşi la răspundere pentru editarea lucrărilor care contravin legislaţiei în vigoare. Această nouă prevedere va înlocui interdicţia de a edita literatură „care conţine contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război şi agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică” în Legea cu privire la activitatea editorială, revizuită joi, 6 noiembrie, de Parlament, transmite Info-Prim Neo. După ce Parlamentul a aprobat o serie de modificări la Legea cu privire la activitatea editorială, care au stârnit protestul editorilor, legea a fost întoarsă de către preşedintele Vladimir Voronin în Parlament pentru reexaminare. Şeful statului a motivat că legea are anumite deficienţe. În opinia preşedintelui, prevederile care interzic tipărirea textelor anticonstituţionale „dublează normele deja existente, iar ambiguitatea lor va duce la o aplicare arbitrară, ceea ce va diminua libertatea exprimării şi libertatea creaţiei şi va crea situaţii conflictuale în aceste domenii”. „O astfel de interdicţie de editare ar putea fi apreciată, în timp, ca un act de cenzură, care, conform Constituţiei, nu poate fi aplicată creaţiei şi este interzisă”, motivează preşedintele în adresarea către Parlament. Totodată, Vladimir Voronin afirmă că, în cazul editării unor lucrări care contravin legislaţiei în vigoare, răspunderea trebuie pusă pe seama autorului şi a beneficiarului, şi nu pe seama editorului. Totuşi, după consultări între şeful statului şi comisia parlamentară de profil s-a decis că responsabilitatea pentru realizarea pentru aceste încălcări vor reveni atât editorului şi beneficiarului, cât şi autorului. După revizuire au fost excluse şi prevederile care acordau dreptul prioritar editurilor de stat de a tipări lucrări editate din bani publici. „Statul poate edita sau sprijini anumite titluri, un anumit gen de carte, dar nicidecum o editură în detrimentul celorlalte”, susţine Voronin. Au fost excluse şi prevederile referitor la atribuţiile comisiei parlamentare de profil de a aproba listele lucrărilor propuse pentru editare din contul mijloacelor publice. Utilizarea până la 5% din cărţile editate în cadrul acţiunilor protocolare şi evenimentelor culturale de importanţă majoră a fost lăsată la discreţia editorilor. Anterior, editorii au reclamat că interzicerea editării unui gen de carte este, în sine, un act de cenzură. Stipulările care dau prioritate editurilor de stat sunt, în opinia editorilor, „impun o discriminare economică a cetăţenilor R. Moldova pe principii corporative şi impun o concurenţă economică neloială”. Rezervarea a circa 5% din producţia editorială pentru activităţi promoţionale e ineficientă şi continuă tradiţia totalitară de a sustrage „donaţii” pentru anumite instituţii ori funcţionari, susţin editorii.