„Amendamentele la Legea Republicii Moldova „Cu privire la Procuratură”, propuse de Irina Vlah, stipulează că în procedura de numire a procurorului Autonomiei găgăuze ultimul cuvânt îi aparține Adunării populare a Găgăuziei...”
---

Bașkanul Irina Vlah a propus modificarea Legii „Cu privire la Procuratură”, care sporește influența Adunării populare a Gagauz-Yeri (APG-Y) în procedura de numire a procurorului autonomiei. O serie de politicieni moldoveni au criticat proiectul de modificări, apreciindu-l ca pe o dorință a oficialităților de la Comrat de a-și supune procuratura regională și chiar ca fiind un pas în direcția federalizării. Și canalele de televiziune afiliate PDM au criticat proiectul. Asta în timp ce Autonomia insistă că inițiativa se încadrează în limitele competențelor în vigoare, iar încercările de a-i atribui un subtext politic sunt date drept speculații.

Decide APG-Y

Consolidarea competențelor autorităților găgăuze la numirea procurorului n-a făcut parte din promisiunile electorale ale pretendentului Irina Vlah la fotoliul de bașkan. Cu toate acestea, anume acest proiect legislativ a devenit prima ei inițiativă politică după accederea la cel de-al doilea său mandat. Conform notei explicative alăturate documentului, inițiativa e motivată prin faptul că de competențele autonomiei, reflectate în Legea privind statutul juridic special al Gagauz –Yeri nu s-a ținut cont în Legea „Cu privire la Procuratură”, adoptată în Parlament în anul 2016.

În prezent, candidatul la funcția de procuror al Gagauz-Yeri e selectat de Adunarea populară, după care urmează aprobarea Consiliului Superior al Procurorilor Republicii Moldova (CSP). După ce candidatul a trecut verificarea CSP, urmează aprobarea în funcție de către Procurorul general. Dacă aceasta nu se întâmplă, APG-Y poate propune a doua oară aceeași candidatură sau să propună altă candidatură. Candidatului respins de două ori i se retrage dreptul de a pretinde la această funcție.

Amendamentele la Legea Republicii Moldova „Cu privire la Procuratură”, propuse de Irina Vlah stipulează că în procedura de numire a procurorului Autonomiei găgăuze ultimul cuvânt îi aparține Adunării populare a Găgăuziei.

„În cazul respingerii candidaturii de către Procurorul general și/sau Consiliul Superior al Procurorilor, APG-Y, în termen ce nu depășește 20 de zile calendaristice, examinează în cadrul unei sesiuni speciale temeinicia motivelor respingerii și poate înainta, cu două treimi din voturile deputaților, aceeași candidatură a doua oară. Această propunere este obligatorie pentru Procurorul general și pentru CSP”, se spune în proiectul de lege.

Totodată, bașkanul propune să i se atribuie Procuraturii Gagauz-Yeri statutul de persoană juridică, formându-se în cadrul ei un sistem de subdiviziuni teritoriale, inclusiv, o secție Centru și trei secții raionale în Comrat, Ceadâr-Lunga și Vulcănești. Conducătorii celor din urmă subdiviziuni ar fi numiți printr-un ordin al Procurorului general la propunerea procurorului Gagauz-Yeri, coordonată cu APG-Y. Guvernatorul Autonomiei ar mai vrea ca procurorul Gagauz-Yeri să facă parte din conducerea Procuraturii generale, în timp ce actuala redacție a legii stabilește că doar Procurorul general și adjuncții săi fac parte din această categorie.

„Aceasta e o chestie politică”

Conform procedurii, inițiativa guvernatorului regiunii a fost depusă spre aprobare în Adunarea populară. Dacă proiectul de lege va obține sprijinul deputaților găgăuzi, APG-Y îl va promova, în calitate de inițiativă legislativă, în Parlamentul Republicii Moldova.

Deocamdată, Procuratura Găgăuziei se abține de la aprecierea detaliată a proiectului de lege. Viceprocurorul autonomiei Ruslan Caraivan a declarat într-un interviu pentru televiziunea găgăuză (RTG), că subiectul privind numirea conducătorului regiunii a fost discutat mereu.

„Eu cred că aceasta este o chestiune politică. Nu sunt în drept să dau comentarii. Din câte am înțeles, bașkanul a adresat amendamentele Adunării populare. Când APG-Y le va lua în dezbatere, vom vedea și vom decide ce fel de amendamente sunt acestea”, a declarat Caraivan.

Deputatul în APG-Y și ex-procurorul Găgăuziei Gheorghe Leiciu crede că amendamentele Vlah sunt, „în principiu” juste și anticipează o posibilă susținere a proiectului de lege din partea corpului de deputați regionali.

„Unele propuneri trec peste măsură, voi vorbi despre aceasta, dar în general confirm că ele consună cerințelor legii cu privire la statutul juridic special. Ele ar putea fi perfecționate, completate, dar, la general, ideea este sănătoasă”, a spus Leiciu pentru RTG.

„Două procuraturi”

O serie de politicieni moldoveni și foști demnitari au întâmpinat critic propunerile Irinei Vlah, considerând că acestea contravin legislației în vigoare. În special, fostul ministru al justiției Ion Păduraru a amintit că în timpul reformei justiției din anii 1995 – 1996, la solicitarea conducătorilor Gagauz-Yeri, s-a decis numirea judecătorilor, de nivelul unu și doi, la fel ca și a procurorilor, numai dintre candidații confirmați de APG-Y. Ulterior, Ministerul Justiției a depus o plângere la Curtea Constituțională (CC), care a considerat că această situație contravine Constituției.

„Societatea a acceptat acel verdict al CC. Acum, însă, se încearcă de a-i supune pe procurori autorităților Gagauz-Yeri. Ia să vedem, cum se vor manifesta politicienii”, a scris Păduraru pe pagina sa de Facebook.

Ex-ministrul mediului și ex-vicepreședinte al partidului liberal Valeriu Munteanu a opinat în rețelele sociale că în cazul adoptării amendamentelor propuse „în Moldova vor exista două procuraturi generale”, iar procuratura Gagauz-Yeri, „din punct de vedere al procedurii, se va supune doar indicațiilor politice ale APG-Y și bașkanului”.

El încă a mai presupus că „în viitorul apropiat vor apărea și alte proiecte de legi, vizând Curtea Constituțională, Serviciul de Informații și Securitate, poliție”, ceea ce ar fi necesar „pregătirii de așezare federativă a Republicii Moldova”:

De notat că inițiativa Vlah a fost plasată pe undă critică și în mass-media din mediaholdingul Partidului Democrat. Totodată, accentul s-apus nu pe discordanțele dintre legislația națională și locală, ci pe „voința bașkanului de a institui un control politic asupra procuraturii din autonomie”. În special, canalele tv Prime și Publika au plasat reportaje cu un mesaj similar despre amendamentele legislative propuse:

„Bașkanul Gagauz-Yeri Irina Vlah insistă pe aprobarea necondiționată a candidatului propus de ea în funcția de procuror al regiunii. Guvernatorul autonomiei consideră că Procuratura Generală și Consiliul Superior al Procurorilor trebuie doar să se ralieze opiniei sale”, s-a lansat pe canalele tv.

De notat, textul proiectului de lege operează doar cu competențele Adunării populare, fără a fi utilizat cuvântul bașkan.

La încercările de a-i fi interpretate inițiativele, Vlah reacționează fără prea multe detalii. Dânsa a declarat pentru IPN că proiectul de lege provine „categoric din discuțiile din ultimii ani privind competențele autonomiei, reflectate în Legea „Cu privire la statutul juridic special al Gagauz-Yeri”. Solicitată să-și expună opinia referitor la temerile lui Valeriu Munteanu, guvernatorul autonomiei a declarat că „nu consideră de cuviință să comenteze speculațiile și fanteziile politice ale unor foști politicieni”.

Veaceslav Craciun