 |
|
| Veaceslav Craciun | |
Săptămâna trecută mai multe surse mediatice au informat despre „voința Găgăuziei de a fixa în Constituția Republicii Moldova dreptul său la autodeterminare în cazul pierderii de către Moldova a statutului de stat independent”. Știrea a produs destul tămbălău, ceea ce, însă, nu denotă seriozitatea intențiilor autonomiei. Textul care a fost publicat pe site-ul Adunării populare a Găgăuziei (APG-Y) și a provocat dezbateri scandaloase, nu poate fi calificat drept document juridic. Experții admit, la rândul lor, că adevăratele intenții ale autorilor inițiativei ar putea să nu aibă nicio legătură cu reforma constituțională.
Concurs pentru cea mai bună reformă
Majoritatea surselor mediatice au dat știrea drept o inițiativă a Adunării populare a Găgăuziei. Lucrurile, însă, stau altfel. Într-adevăr, documentul cu propunerile respective a fost publicat pe site-ul APG-Y, dar acesta nu poate fi numit nici proiect de lege, în sens direct, și nicicum altfel.
Pe lângă dreptul la autodeterminare, textul „amendamentelor” conține propunerea de a introduce în Constituție modificări care ar acorda APG-Y calitatea de organ al puterii legislative, care adoptă legi locale; de a ridica statutul „Legii cu privire la statutul juridic al Gagauz-Yeri” la nivelul unei legi organice speciale; de a acorda dreptul de a aprecia legalitatea hotărârilor Comitetului executiv al Găgăuziei în Curtea Constituțională a Republicii Moldova, nu în instanțele de drept comun, precum și o serie de alte norme, care garantează drepturile Autonomiei.
Toate aceste idei, reiese din explicațiile date de APG-Y, au fost expediate în adresa site-ului oficial în cadrul „examinării modificării Constituției RM”, inițiate la început de an.
„S-a făcut un apel persoanelor interesate de a formula propuneri pentru o machetă de modificări și amendamente la Constituția Republicii Moldova, pe segmentul consolidării unor competențe importante ale Găgăuziei”, se spune în comunicatul APG-Y.
De notat, documentul în cauză diferă ca formă de inițiativele legislative adoptate de APG-Y. El nu conține partea motivantă, nu are o structură deja obișnuită și chiar nu sunt indicați autorii „amendamentelor”.
De-facto, se poate vorbi despre o idee de a modifica Constituția în baza unui concurs de scrisori ale unor autori anonimi. E destul de greu să-ți imaginezi cum ar urma să fie prezentată această situație în Parlamentul Republicii Moldova. Pledând, din punct de vedere formal, pentru consolidarea competențelor Găgăuziei, Adunarea populară s-a pomenit implicată într-o încurcătură cu iz de discreditare a organelor puterii din Autonomie.
Are sau nu are dreptul?
Ideea că Găgăuzia poate pretinde la un viitor de sine stătător, dacă Moldova își va înceta existența ca stat independent, a generat o discuție aprinsă în societate.
Fostul membru al Curții Constituționale Nicolae Osmochescu a declarat pentru Radio Chișinău că inițiativa Adunării populare a Găgăuziei „are un caracter mai mult politic, decât juridic”. Conform lui, APG-Y, nu are dreptul de a propune modificarea Constituției, iar chestiunea autodeterminării Autonomiei ar putea fi introdusă în Legea de bază doar ca „urmare a unui referendum”.
Președintele Igor Dodon prin intermediul PRO TV le-a dat tuturor asigurări că frecvent comunică cu găgăuzii și îi cunoaște drept stataliști adevărați.
„Ei nu doresc desprindere și independență”, - a spus Dodon.
La rândul său, directorul asociației obștești „Piligrim-Demo”, din capitala Autonomiei, Mihail Sirkeli, s-a arătat sceptic față de importanța pentru Găgăuzia a dreptului la autodeterminare, care nu mișcă din loc problema competențelor Autonomiei.
„Nu înțeleg de ce cineva din Găgăuzia ar insista asupra acestui moment, deoarece nu există nicio posibilitate de a-l pune în practică. Am încercat în anii ”90 și n-am reușit. La drept vorbind, Găgăuzia nu dispune de potențial pentru a se asigura de sine stătător”, a declarat Sirkeli pentru Nokta.md.
Polemici fără noimă
Puțin probabil ca subiectul privind eventuala desprindere a Găgăuziei este principalul în această situație. Norma respectivă deja se conține în legislația moldovenească. În articolul 1 alineat (4) al „Legii cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei” se spune că „în cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent, poporul Găgăuziei are dreptul la autodeterminare externă”.
În 1995 deputatul Blocului țăranilor și intelectualilor Vasile Nedelciuc a adresat Curții Constituționale o interpelare privind recunoașterea neconstituționalității acestei norme, dar Curtea prezidată de Pavel Barbalat a respins cererea. „Prevederile articolului 1, alineat (4) a Legii nr. 334-XIII din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nu contravin Constituției Republicii Moldova”, se spune în hotărârea CC.
Astfel, subiectul privind autodeterminarea Găgăuziei nu este actual nici în sens practic, nici în sensul recunoașterii legalității acestui drept. Discuția între Chișinău și Comrat în privința altor inițiative, publicate de Adunarea populară, cel mai probabil, va continua, dar într-un format mai serios. Publicarea pe site-ul organului de conducere a Găgăuziei a unor anonime „machete de constituție din partea unor persoane interesate” nu poate conta pe obținerea vreunui rezultat notoriu. Dacă nu se consideră notorie bruierea unor chestiuni importante.
Mihail Sirkeli a amintit cum în anul 2017, când se aștepta adoptarea în Parlamentul Republicii Moldova a unui pachet de amendamente legislative legate de statutul Găgăuziei, speakerul APG-Y, membru al Partidului Democrat din MoldovaVladimir Cîssa și un coleg apropiat de-al său, vicespeakerul Alexandr Tarnavschi, au plecat nitam-nisam la Tiraspol pentru a semna un acord de cooperare între APG-Y și nerecunoscutul soviet suprem al nerecunoscutei „republici moldovenești transnistrene”. A fost un document absolut deșert, cu scopul principal doar de a provoca Chișinăul cu speculații la subiectul „separatismului găgăuz”. Conform conducătorului „Piligrim-Demo”, aceasta s-a constituit drept un argument forte pentru adversarii adoptării acelor „proiecte de legi găgăuze”, care își consolidau argumentele cu raționamentul că nu e corect de a fortifica Autonomia găgăuză care recunoaște anclava separatistă transnistreană. În acest sens, consideră el, coincidența publicării pe site-ul APG-Y a documentului controversat cu începutul consultărilor privind constituirea unui nou guvern al Republicii Moldova, ar putea să nu fie deloc întâmplătoare.
„Nu înțeleg, de ce acest document a ieșit la iveală tocmai acum, când au loc negocieri privind constituirea unei coaliții. Poate, în acest mod cineva se preface că „patria e în pericol” și există o singură persoană care poate asigura integritatea Republicii Moldova”, - a opinat retoric Mihail Sirkeli.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
