De ce avem nevoie să cunoaștem și să măsurăm atitudinea societății față de UE? Care sunt motivele și domeniile în care se formează aceste atitudini? De ce este potrivit să comparăm cele trei state asociate cu Uniunea Europeană în acest sens?
Despre acestea au discutat invitații dezbaterii publice „Atitudinea societății față de UE: motive obiective și manipulări politice și geopolitice. Situația din Moldova pe fundalul situației din Ucraina și Georgia”, organizate de Agenția de presă IPN.
Potrivit lui Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen din Germania, există mai mulți factori care pot explica sentimentele geopolitice ale moldovenilor. În Republica Moldova, spune el, am asistat la o descreștere a simpatiilor față de Bruxelles din cauza performanțelor negative ale partidelor politice care se declarau pro-europene. El spune că a văzut o proporționalitate evidentă dintre declinul simpatiilor pro-UE și guvernarea dezastruoasă cu nuanțe de cleptocrație și stat capturat, care au fost promovate de partidele care au folosit retorica pro-europeană. Dionis Cenușa crede că există și o altă explicație, una destul de rațională în opinia sa, care ține într-o oarecare măsură de dezvoltarea economică, dar mai degrabă de modul cum moldovenii proiectează posibilitatea obținerii anumitor beneficia materiale. Aici el spune că ar fi cazul de văzut cum s-a dezvoltat și cum a crescut, ceea ce în politologie se numește, „conexiunile”. „Este vizibil cum au crescut exporturile din Republica Moldova spre Uniunea Europeană, cum s-a restabilit asistența externă a UE după ce a fost utilizat cu o anumită eficiență principiul condiționalității, cum anumite reforme au fost mișcate din loc, au fost făcute modificări la legislația electorală și acum se poate de vorbit despre mai multă democrație în Republica Moldova. Aceste aspecte de conexiuni care s-au consolidat în ultimii ani și care au contribuit la ajustarea calitativă a atitudinii moldovenilor față de UE”, a spus Dionis Cenușa.
Totodată, menționează politologul, dacă e să fie comparată Republica Moldova și profilul celor care susțin proiectul european, cu profilul sociologic al semenilor lor din Ucraina și Georgia, atunci trebuie în mod automat să se facă o diferență dintre Ucraina și Georgia. „Pentru că Ucraina este mult mai asemănătoare cu Republica Moldova decât Georgia, din punctul de vedere al omogenității etnice. Ucraina la fel ca și Moldova, deși într-o proporție mai mare, are minorități vorbitoare de limba rusă, are o cotă destul de mare de populație care este supusă constant surselor de informație promovare de Kremlin, care deseori sunt destinate pentru discreditarea proiectului european. În Georgia e o situație cu totul diferită, acolo este o omogenitate ridicată a populației în termeni etnici, fapt ce explică de ce în Georgia există o opinie mai consolidată față de UE și relația pe care trebuie să o aibă Georgia cu Occidentul. Aspectul etnic contează, dar, totodată, trebuie să se țină cont și de factorii interni, care, în Republica Moldova, dar și în Ucraina, au jucat festa proiectului european, de aceea Bruxellesul face schimbări în retorică după ce realizează că partenerii lor locali, partidele politice de la guvernare de fapt joacă în detrimentul intereselor europene”, afirmă el.
Mark Mazureanu, specialist în societate civilă, politici comparate și relații internaționale, susține că, „în politici comparate sunt foarte multe teorii care explică procesul de democratizare. Una din teorii, care s-a dovedit a fi foarte abilă în explicații este „teoria dezvoltării”, care se bazează pe un element de argumentare foarte clar și anume „cu cât crește mai mult capacitatea economică a unui stat, cu atât procesele de democratizare merg mai natural. Respectiv, nu este nevoie de a depune eforturi suplimentare pentru a democratiza o societate, întrucât relațiile în societate se democratizează. Relația dintre autoritatea publică și grupele sociale, între grupuri sociale, între autoritatea publică și actorii internaționale”, a spus el.
Mark Mazureanu se întreabă retoric „De ce într-un proces de creștere și o democratizare condiționată de o creștere economică, noi, totuși, vedem că o bună parte din populație ar opune rezistență unui proces de democratizare?”. „Este foarte simplu. Într-un proces de creștere economică, tot timpul există beneficiari și perdanți. Ultimii, cei care pierd în procesul de creștere economică nu admiră creșterea economică pentru că ei sunt perdanți. Astfel, este clar de ce grupul dominant etnic se vede pro-european și un fel de beneficiar al procesului de creștere economică și de extindere spre vest, iar anumite minorități etnice care sunt economic mai marginalizate, se simt perdanți în proces și respectiv, ei automat rezistă modernizării și democratizării în favoarea pro-EU sau pro-Rusia. Ei contrapun democratizării stabilitatea economică și socială pe care au resimțit-o în perioada sovietică, în detrimentul democratizării și creșterii economice”, afirmă Mark Mazureanu.
Vasile Cantarji, sociolog la Compania Sociologică SBS-AXA, a declarat că indicatorii care vizează atitudinea față de UE fac parte tradițional din marea parte a sondajelor socio-politice. „Conform ultimului Barometru al Opiniei Publice, din februarie anul 2021, 49% din respondenți se declară pro-UE la un eventual referendum, 35% pro-Uniunea Eurasiatică. Portretul cetățeanului pro-UE este mai concentrat în mediul urban, sunt mai mulți bărbați decât femei, sunt tinerii, majoritatea etnică care se identifică moldoveni sau români, cu un nivel înalt de studii și nivel socio-economic la fel înalt. Cam acestea sunt și categoriile de populație, în care, cel mai des, partidele de dreapta obțin scoruri mai mari. Acest portret este unul destul de stabil”, a spus Vasile Cantarji.
În opinia sa, sunt mai mulți factori majori, care în timp sunt în stare să influențeze atitudinea pro-UE sau contra UE. „La sfârșitul anilor 90, începutul anilor 2000, a fost înregistrată o pondere pro-UE cu circa 10% mai mare față de acum. În toată perioada măsurărilor, ponderea celor care se declară pro-UE a variat destul de puternic. A fost perioada maximă când a coincis și discursul autorităților și asta a fost perioada 2005-2007-2008, când Partidul Comuniștilor, aflat la putere atunci, promova agenda europeană. Atunci ponderea era de circa 70% pro-UE. Ulterior, a fost o scădere îndelungată de circa 8 ani, începând cu 2009 și terminând cu 2017 și în perioada 2015-2016, ponderea celor care au spus că ar vota pentru UE oscila în jurul la 40%, ca ulterior să se consolideze, și acum, la ultimele barometre, se înregistrează între 50%-60%, afirmă Vasile Cantarji.
Curios este, spune el, că în profilul celor pro-UE există o discrepanță mare în funcție de etnia respondentului. „În rândul etnicilor moldoveni este de 2-3 ori mai mare ponderea celor care susțin integrarea în UE și aparent ar fi ceva tradițional, dar nu. La primele barometre de la începutul anilor 2000, pro-UE se declara majoritatea populației, indiferent de etnie, inclusiv minoritățile etnice. Ulterior, timp de mai mulți ani, ponderea a scăzut în rândul minorităților, majoritatea susținând integrarea spre est, fapt legat de propaganda rusă. În condițiile în care Federația Rusă era considerat un stat slăbit, nu promova foarte mult agenda sa informațională, minoritățile etnice erau de partea UE, ca ulterior lucrurile să se schimbe și să se mențină până astăzi”, a spus sociologul.
Dezbaterea publică „Atitudinea societății față de UE: motive obiective și manipulări politice și geopolitice. Situația din Moldova pe fundalul situației din Ucraina și Georgia”, este ediția a 185-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.
