A devenit o legitate că odată cu apropierea alegerilor parlamentare suntem tratați cu vorbe despre gaze. Și nu contează cine e la guvernare, pro-europenii sau eurasiaticii. Precum nu mai contează nici măcar de unde iese gazele. În aceste circumstanțe, președintele Parlamentului, Andrian Candu, ne-a anunțat în cadrul emisiunii „Loc de dialog” de la Radio Moldova că în luna august, adică chiar în luna curentă, începe construcția tronsonului Ungheni-Chișinău a gazoductului Iași-Chișinău. Mai mult, șeful legislativului s-a referit la un alt proiect important legat de infrastructură energetică și anume la interconexiunea electrică cu UE, inclusiv cu România, subliniind că a fost luat un împrumut și obținute mai multe granturi în valoare totală de mai mult de 250 de milioane de euro.
Cum am putea reacționa la acest anunț încurajator altfel decât prin exclamarea: Să fie într-un ceas bun! Dar asta numai până în momentul în care ne amintim ce afirma Andrian Candu acum patru ani, pe când deținea funcția de viceprim-ministru, ministru al economiei. Atunci, cu doar două luni înaintea alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, domnia sa afirma următoarele: „Avem deja studiile de fezabilitate pentru construcția a 5 linii de interconectare. Începând de anul viitor (2015), vom aduce conducta de gaz Iași-Ungheni până la Chișinău. E o alternativă care ne permite să nu mai depindem de un singur furnizor. Misiunea noastră este să ne interconectăm la toate conductele posibile ca să existe și o concurență pe piață, să existe competiție și să existe o siguranță că până la consumator ajunge acel gaz. Și energia regenerabilă devine foarte importantă. Avem un angajament pentru UE ca până în 2020 să creăm premisele necesare ca cel puțin 20% din curentul electric utilizat să fie obținut din sursele regenerabile. Credem că din 2015 vom avea o răbufnire de dezvoltare a proiectelor de energie alternativă”. Și asta nu e totul. În același context, dl. Andrian Candu preciza: „Până la sfârșitul anului 2014, cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție si Dezvoltare, va fi elaborat studiul de fezabilitate pentru conducta de gaze Ungheni-Chișinău, proiectul tehnic va fi realizat în 2015, iar lucrările de construcție vor demara în 2016”.
Ce putem adăuga acum la cele afirmate atunci de viceprim-ministrul Andrian Candu, în ajunul parlamentarelor din 2014? Putem doar constata că răbufnirea proiectelor energetice s-a amânat exact pentru un ciclu electoral. Cu toate acestea, trebuie să ne menținem speranța că de acum înainte lucrurile vor evolua conform promisiunilor. Doar au fost identificate și atrase resursele financiare necesare. Numai că noi ne-am convins nu o singură dată – banii nu hotărăsc totul. Astfel, în cadrul aceleeași emisiuni șeful legislativului ne-a demonstrat că impedimente în calea oricărui proiect sau idei nobile pot apărea de unde nu te aștepți. Chiar dacă implementarea acestora nu necesită nici măcar un singur bănuț. În acest sens, domina sa s-a referit la restanța pe care o are Parlamentul față de promisiunea solemnă de modificare a Constituției în vederea oficializării opțiunii de integrare europeană: „Majoritatea parlamentară încă nu are voturile pentru modificarea Constituției, de aceea, trebuie să discutăm. Sper foarte mult că vom reuși să găsim acel compromis cu partidele parlamentare de opoziție pro-europene, PLDM și PL, ca în sesiunea următoare să reușim modificările în Constituție la acest capitol”.
Păcat că șeful legislativului s-a eschivat de la nominalizarea esenței compromisului în căutarea căruia se află. Doar lucrurile sunt foarte clare, PLDM și PL condiționează votul în favoarea modificării Constituției prin necesitatea aducerii și a conținutului Articolului 13 din Constituție în conformitate cu hotărârea Curții Constituționale din 5 decembrie 2013. Adică, PL și PLDM vor ca împreună cu oficializarea constituțională a clauzei europene să fie oficializată în Constituție și Limba Româna ca limba oficială a Republicii Moldova. Nimic mai mult! Chiar poate fi acesta un subiect de compromis? În anul Centenarului Unirii? În contextul conectării la rețelele electrice și gazoductul românesc? Oare nu era evident că vorbim moldoveneasca dacă gazele iese din Siberia și ...? Ce împiedică Partidul Democrat din Moldova (PDM), al cărui vicepreședinte este șeful legislativului, să accepte înlăturarea neconcordanței Articolului 13 cu hotărârea Curții Constituționale privind limba româna? Răspunsul e simplu – principiile și valorile!
Drept dovadă că anume principiile și valorile reprezintă principalul impediment ne servesc declarațiile ex-președintelui PDM, Marian Lupu, care, în numele PDM, a reacționat foarte prompt la hotărârea Curții Constituționale din 5.12.2013: „Partidul Democrat a luat act de această decizie de ieri a Curții Constituționale... Din punctul de vedere al PD, cea mai indicată metodă pentru a rezolva o dată și pentru totdeauna această întrebare este exercițiul de referendum. Doar poporul care este suveran, care este deasupra elitei politice, poate decide. Vom discuta cu colegii din coaliția de guvernare despre acest subiect… Nimeni nu a anulat articolul 13 din Constituție. Respectiv și aceste prevederi rămân valabile, la fel cum sunt valabile și cele din Declarația de Independență. La fel, vreau să atrag atenția la sintagma 'a prevala'. Asta nu înseamnă a exclude. Această situație nicidecum nu lezează dreptul fundamental al oricărui cetățean în dreptul său la autodeterminare”. Pentru a pune în evidență principiile și valorile, liderul PDM din acea perioadă a subliniat: „Cei care insistă cu atâta vehemență asupra schimbării limbii, își doresc de fapt pierderea statalității Republicii Moldova. Ei vor să creeze două state române, ca mai apoi să-și pună întrebarea — pentru ce avem nevoie de două țări, când putem crea una singură, ceea ce va duce la dispariția Moldovei de pe harta lumii”. În consecință, liderul PDM a propus ca eventuala modificare a Constituției să aibă în vedere și oficializarea clauzei privind consolidarea națiunii civice moldovenești.
Iată și dovadă că nu doar lipsa resurselor financiare, a studiilor de fezabilitate etc., dar mai cu seamă prezența principiilor și valorilor pot împiedica realizarea unei promisiuni cardinale cum ar fi, în cazul nostru, oficializarea la nivel constituțional a integrării europene. E suficient ca PDM, pe de o parte, sau PL și PLDM, pe de altă parte, să renunțe la principii și valori ca să ne vedem cu opțiunea europeană oficializată. Și acest lucru este posibil. Doar PDM a reușit în decembrie 2015 să modifice principiile și valorile a 14 deputați comuniști, care peste noapte s-au transformat din eurasiatici în pro-europeni. Deci, speranțele dlui Andrian Candu sunt justificate – se poate, dacă se vrea! Și nici măcar nu contează de unde iese gazele. Doar pentru cei 14 ex-comuniști nu a contat.
Experții IPN
