Patruzeci de participanți s-au înscris la cea de-a IV-a ediție a Conferinței Internaționale „Identitățile Chișinăului”, care se desfășoară în perioada 19-20 octombrie în capitală. Timp de două zile, participanții vor dezbate aspecte legate de Chișinău și vor încerca să identifice soluții pentru dezvoltarea orașului. Propunerile de interes se vor regăsi într-o carte, care va fi editată anul viitor și va avea aceeași denumire ca și genericul conferinței. Evenimentul este organizat de Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova, în parteneriat cu Grupul civic pentru Patrimoniu Cultural, transmite IPN.
Sergiu Musteață, profesor la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, a spus că evenimentul pune în dezbatere mai multe aspecte ale identității Chișinăului: elemente de istorie, cultură, administrație din trecut, prezent și viitor.
Arhitectul-șef al municipiului Chișinău, Sergiu Borozan, a remarcat că astăzi orașul își schimbă imaginea, inclusiv fiind influențat de tendințele de globalizare. „Globalizarea afectează mai multe țări ale lumii. Cu ritmurile accelerate din prezent de dezvoltare a orașelor, în localitățile urbane vor locui 80% din populație, ceea ce duce și la necesitatea de conservare a identităților urbane și a tezaurului istoric”, a spus Sergiu Borozan.
Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, a menționat că pe parcursul anilor Chișinăul s-a confruntat cu diferite probleme de infrastructură. „Am fixat ca scop să oprim ritmul masiv de demolare a centrului istoric al Chișinăului, de la independență încoace. Erori s-au produs și înainte de independentă. În ultimii patru ani, nu s-a eliberat nici un act permisiv pentru demolarea construcțiilor care sunt monumente istorice, ceea ce bucură foarte mult. Trebuie să înțelegem că orașul se dezvoltă și trebuie să se găsească un echilibru. Toate instituțiile trebuie să aibă ca scop realizarea acestui mecanism”, a spus Ion Ștefăniță.
Alexandru Corduneanu, reprezentant al Grupul Civic pentru Patrimoniu Cultural, este de părere că orașul trebuie văzut integraționist, doar așa se va da putere oricărei articulări de dezvoltare. Orașul nu poate fi „citit și scris” fără prezența scriitorilor. Nu există oraș și fără sociologi, specialiști în domeniul patrimoniului cultural și antropologi urbani. Anume acești specialiști vor contribui la formarea unei idei de dezvoltare a Chișinăului, a spus Alexandru Corduneanu, care ar vrea să vadă perspective de dezvoltare a orașului articulate și de Președinție, de Guvernul Republicii Moldova „pentru că Chișinăul este și al lor”.
În prima zi a conferinței se vor discuta aspecte legate de istorie, cultură și tradițiile Chișinăului la Turnul Poștei din Chișinău, iar vineri va avea loc un atelier în care se va discuta despre Chișinăul în literatură, la Muzeul de Artă.
