La Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din 29 noiembrie 2013, Republica Moldova va intra într-o nouă fază de relaţii cu Uniunea Europeană. Ce aduce aceasta şi cum va influenţa ea viaţa cetăţenilor moldoveni de acasă şi de peste hotare? Ce avem de câştigat şi ce trebuie să facem fiecare dintre noi pentru ca acest beneficiu să devină posibil? Cum se vor răsfrânge noile condiţii asupra relaţiei Republicii Moldova cu alte ţări? Agenţia IPN îşi propune să caute împreună cu dumneavoastră răspunsuri la aceste şi alte întrebări care frământă societatea în cadrul ciclului de materiale cu genericul: „Asocierea cu UE pe înţelesul tuturor”.
----
Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană va permite Republicii Moldova să intre pe cea mai mare piaţă din lume. Aceasta înseamnă că Republica Moldova va avea acces la o piaţa previzibilă, care nu poate impune embargou peste noapte la producţia moldovenească. Directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), Sergiu Ostaf, spune că piaţa Uniunii Europene este o piaţă comună, intervenţia unor autorităţi din partea unui stat trebuie să fie justificată de fiecare dată. „Instituţia din domeniul sanitar al Poloniei, spre exemplu, poate să penalizeze un producător concret sau să aplice o sancţiune, dar nu poate să blocheze total intrarea produselor pe piaţa europeană. Nu va exista interzicerea unor mărfuri pe criterii politice. Nu se va putea pune embargou pe toată producţia din Moldova sau să se declare că toate vinurile moldoveneşti sunt de calitate proastă. Vor exista interdicţii individuale, în cazuri foarte concrete. Acţiunile vor fi previzibile”, a spus Sergiu Ostaf.
Potrivit directorului CReDO, din perspectivă economică nu putem spune că prin asocierea cu UE pierdem o piaţă sau alta. Este adevărat, intrarea pe piaţa de est ar putea fi mai dificilă. Totodată, doar 10% din vinurile moldoveneşti care se vând pe piaţa europeană aduc venituri egale cu cele 80% din vinurile vândute pe piaţa rusească. „Cu siguranţă, produsele noastre vor devine mai puţin competitive pe piaţa estică, dar asta numai după ce va fi creată Uniunea Vamală, prin anul 2017, şi va exista o decizie politică”, a subliniat Sergiu Ostaf.
Asocierea cu Uniunea Europeană deschide Moldovei accesul pe cea mai mare piaţă din lume, cu 550 de milioane de persoane. Venitul anual per capita în UE în medie este de 18-20 de mii de euro, ceea ce creează o capacitate de cumpărare enormă. Piaţa UE este mai mare decât piaţa Statelor Unite ale Americii, care are 300 de milioane de persoane cu capacitate de cumpărare. Cu siguranţă, dacă produsele moldoveneşti vor răspunde standardelor de calitate, îşi vor găsi nişa pe piaţa europeană. Studiile economice arată că efectul cumulativ benefic al accesului pe piaţa europeană va spori creşterea economică a Republicii Moldova cu circa 7% anual.
Moldovenii vor putea exporta mărfuri în Europa, dar nu vor putea să muncească acolo. Posibilitatea de angajare în UE face parte dintr-un parteneriat de mobilitate care va fi discutat şi parafat separat.
Sergiu Ostaf a specificat că un aspect al acordului cu UE prevede fortificarea instituţiilor de promovare a competiţiei loiale. Instituţiile trebuie să creeze un mediu concurenţial în Republica Moldova. Aceasta înseamnă că nu vor exista zone cu monopol ale unor prestatori de servicii sau producători de mărfuri privaţi sau publici. Acest lucru va reduce costurile pentru servicii şi mărfuri şi acesta este un beneficiu foarte clar. Totodată, se va asigura un transfer de tehnologii moderne din spaţiul european în procesul de prestare a serviciilor, dar şi la producerea mărfurilor. Acordul de Asociere cu UE va transforma fundamental modul în care instituţiile publice din Moldova gestionează domeniul economic, inclusiv achiziţiile publice.
Asupra regiunii transnistrene acest acord va avea un efect cu întârziere de cel puţin 1 an. „Dacă autorităţile din stânga Nistrului doresc să beneficieze de toate aceste facilităţi ar trebui să încorporeze garanţiile de funcţionare a economiei competitive şi în stânga Nistrului. Acolo există câteva companii care deţin monopol total în prestarea serviciilor. De exemplu, în telefonie mobilă au un singur prestator. În partea dreaptă a Nistrului avem 3 prestatori. În stânga Nistrului este o reţea monopolizată de magazine, în dreapta Nistrului avem 7-8 reţele de magazine. Cetăţenii din stânga Nistrului suferă din cauza existenţei mai multor monopoluri”, a menţionat directorul CReDO.
Dacă situaţia din stânga Nistrului nu se va schimba, atunci agenţii economici de acolo nu vor putea să exporte produsele şi serviciile în UE. Acordul pe care îl va semna Republica Moldova presupune o vacanţă de 1-2 ani pentru stânga Nistrului. Administraţia de acolo va trebui să creeze mecanisme suplimentare de asigurare a concurenţei loiale şi limitare a monopolului. Doar atunci cetăţenii din stânga Nistrului vor putea să beneficieze de alte drepturi economice oferite de asocierea cu UE.
„Va exista un dialog permanent între Republica Moldova, inclusiv partea stângă a Nistrului ca parte componentă, şi UE vizavi de progresele obţinute în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, drepturile sociale, economice. UE va impune anumite standarde şi autorităţile Republicii Moldova vor trebui să se conformeze la acestea. Plus, calitatea de funcţionare a instituţiilor şi transparenţa deciziilor, responsabilitatea acestora”, a subliniat directorul CReDO. UE vine cu un pachet întreg de acţiuni de dezvoltare a infrastructurii, reparaţia drumurilor, subvenţionarea agriculturii etc. Impactul asupra Republicii Moldova va fi substanţial şi incomparabil cu ofertele care există în spaţiul estic.
Regimul simplificat de vize este, în opinia unor experţi, motivul care va genera migraţia în masă a populaţiei. Un astfel de risc există, dar el este diminuat şi posibil de gestionat, spune Sergiu Ostaf. Acelaşi lucru este valabil şi pentru segmentul economic. „Desigur, industriile şi întreprinderile din UE sunt cu mult mai dezvoltate. Pe termen scurt ar putea să existe anumite influenţe negative asupra unor industrii autohtone. Per ansamblu, economia Moldovei o să crească cu 5%-6% suplimentar la ceea ce avem deja în urma procesului de deschidere spre UE”, a spus Sergiu Ostaf.
Acesta a adăugat că se va produce o reorganizare a ramurilor economice şi a industriilor. Industriile ineficiente vor dispărea. În anumite industrii vor fi reduse locurile de muncă, în altele se va produce contrariul. Guvernul trebuie să analizeze care din industrii o să aibă de pierdut şi să ofere persoanelor mecanisme de recalificare sau sprijin financiar până vor găsi un loc de muncă. Sergiu Ostaf a conchis că anumite grupuri politice ar putea să speculeze pe reducerea numărului locurilor de muncă şi vor amplifica aceste riscuri în comparaţie cu toate beneficiile. Economia Republicii Moldova este una destul de rigidă şi aceasta este o provocare importantă pentru autorităţi.
Alina Marin, IPN
