Persoanele și familiile vulnerabile din Chișinău au acces la asistență socială sub formă de servicii și prestații oferite pentru a preveni sau a depăși situațiile de dificultate. Anul acesta bugetul Direcției generale asistență medicală și socială este de 431 de milioane de lei, cele mai mari cheltuieli fiind pentru serviciile de suport și îngrijire, circa 155 de milioane de lei. 82% din bugetul Direcției reprezintă alocațiile oferite de bugetul municipal.
Persoanele în etate reprezintă 60% din beneficiarii asistenței sociale
Marina Buga, șef-adjunct la Direcția generală asistență medicală și socială, menționează că asistența socială se acordă la cerere, în urma examinării amănunțite a necesităților persoanei prin ancheta socială și alte acte însoțitoare. O persoană poate să afle despre ajutorul de care poate beneficia apelând la structura teritorială de asistență socială care se află în fiecare sector al municipiului Chișinău. Informația este plasată pe pagini oficiale (a Direcției, a Primăriei) și rețele de socializare. Anual în locuri publice sunt distribuite și broșuri informaționale.
Persoanele în etate reprezintă 60% din beneficiarii asistenței sociale acordate de Direcția generală asistență medicală și socială. 22% sunt persoanele cu dizabilități, 11% sunt familiile cu copii și 7% sunt familiile cu venituri mici.
Oamenii în vârstă sunt eligibili pentru toate formele de asistență socială, inclusiv ajutorul material. Direcția oferă ajutorul material o singură dată pe parcursul unui an. Se admite acordarea repetată ajutorului material în același an doar persoanelor a căror starea materială a devenit critică sau a apărut o consecință socială de la momentul acordării ultimului sprijin financiar. Sumele sunt diferite, în funcție de complexitatea acestora. Obligatoriu se face evaluarea necesităților persoanei confirmate prin ancheta socială care se întocmește la domiciliu. Se confirmă starea socială, condițiile de trai, venitul. În baza acestor parametri se determină necesitatea.
Municipalitatea, de asemenea, compensează 40% din factura la încălzire pentru familiile cu venituri lunare sub 3 mii de lei per membru de familie. Estimativ sunt susținute 20 de mii de familii din Chișinău. În cazul în care familia a beneficiat anterior de această compensație, se află în sistem și nu mai este necesar să depună repetat cerere decât dacă s-a schimbat ceva în dosarul prezentat anterior. Marea majoritate a acestor persoane ar putea să beneficieze atât de ajutorul social pentru perioada rece a anului care face parte din programul național, cât și de compensația de 40% pe care o oferă municipalitatea.
Un acoperiș deasupra capului pentru cei care nu au casă
Centrul de găzduire și orientare pentru persoanele fără domiciliu stabil din municipiul Chișinău, care este o instituție bugetară municipală, găzduiește momentan în jur de 60 de persoane. Capacitatea centrului poate fi extinsă în perioada rece până la 140 de locuri. Roman Moscalu, jurisconsult în cadrul centrului, a spus că sunt diverse cauzele din care oamenii ajung în asemenea centre. Uneori este vorba de persoane care au fost în detenție și rudele le-au vândut apartamentul și acum nu au unde să meargă. Sunt și bătrâni care din diferite motive și-au pierdut casa și au ajuns pe drumuri. Uneori este vorba și despre persoane care niciodată nu au muncit și ajung la centru când părinții care i-au îngrijit decedează. Există și oameni care se află în căutare, săvârșesc vreo infracțiune și se ascund și aici, dar sunt identificate și predate poliției.
„Sunt și persoane vulnerabile care s-au obișnuit să profite de ajutorul statului, să trăiască în asemenea centre, să nu meargă la lucru, dar în cadrul instituției psihologii și asistenții sociali prin discuții îi încurajează să încadreze în câmpul muncii. Astfel încercăm să-i ajutăm să înțeleagă ca persona trebuie să-și caute de lucru ca ulterior să-și închirieze un apartament, să nu fie toată viață dependenți de asistență socială”, spune Roman Moscalu.
Servicii sociale necesare pentru persoanele cu dizabilități
În pofida faptului că Direcția generală asistență medicală și socială a manifestat o atitudine proactivă în dezvoltarea serviciilor sociale, principala problemă cu care se confruntă toate autoritățile, și cele centrale, și cele municipale sunt cheltuielile mari pentru domeniul social și posibilitățile mici, spune Elena Stăjilă, de la asociația obștească Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. Unul dintre cele mai necesare servicii, serviciul social „Respiro”, care se prestează inclusiv în municipiul Chișinău, nu este implementat pentru persoanele adulte cu dizabilități severe, cu toate că există standarde de calitate aprobate. Acest serviciu oferă posibilitatea familiei care are grijă de o persoană cu dizabilitate severă s-o pună în plasament temporar în cadrul serviciului „Respiro”, inclusiv pe timp de noapte. Serviciul se acordă maximum pentru 30 de zile pe an și oferă îngrijitorilor un repaus.
În domeniul asistenței sociale în municipiul Chișinău activează 1684 de persoane. Ar mai fi nevoie de 1000 de persoane. Lipsa personalului este o problemă acută, care influențează volumul și calitatea serviciilor prestate. „Trebuie să le acordăm o motivație bună, în primul rând sub aspectul salarizării. Sunt niște categorii care au dintre cele mai mici salarii. Avem o situație critică și riscăm în scurt timp să rămânem fără persoane care prestează asistența socială”, afirmă Marina Buga, șef-adjunct la Direcția generală asistență medicală și socială.
La momentul actual, Direcția este în proces de finalizare a unui proiect de crearea a unui centru de zi pentru persoane cu dizabilități din spectrul autism. Vor fi fortificate capacitățile centrelor sociale deja existente. O parte din ele sunt acreditate, urmează să fie acreditate și celelalte. Această acțiune va alinia serviciile prestate de municipalitate la standarde înalte de calitate. Din priorități face parte și elaborarea unui document de politici municipale de protecția persoanelor cu dizabilități, inclusiv în domeniul accesibilității, și dezvoltarea unui program de prestare a serviciilor socio-medicale.
Milena Macarciuc, IPN
