Revista IPN a evenimentelor și tendințelor social - politice (08-14.06.2020)

Evenimente în top, de la A la Z

După succesele în combaterea pandemiei la televizor, numărul infectărilor crește. Pe 11 iunie, în Republica Moldova au fost înregistrate 406 cazuri de COVID-19, un record al cazurilor noi de infectări. 20 de cazuri sunt în rândul lucrătorilor medicali.

Pe 12 și pe 13 iunie au fost atestate câte 366 de îmbolnăviri. Conform economistului Veaceslav Ioniță, Republica Moldova, cu 366 de infectări, a fost pe primul loc în Europa după numărul de cazuri noi înregistrate de COVID-19. El a declarat că datele statistice prezentate de către autorități nu corespund realității.

„Avem 90,7 cazuri la un milion populație, în condițiile când media europeană este de 21,2 cazuri, iar în 11 state au fost zero cazuri noi”, a menționat expertul.

Adunarea Populară a Găgăuziei a intrat în carantină, după ce președintele acesteia, Vladimir Cîssa, precum și un angajat au fost diagnosticați cu COVID-19. La 4 iunie și Primăria Comrat a fost plasată în regim de carantină.

Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, care îndeamnă creștinii să nu accepte vaccinarea împotriva virusului, întrucât pandemia ar fi fost… inventată pentru vaccinarea forțată prin cipizare, a fost testat pozitiv la noul coronovirus, a scris nordnews.md. Vineri, 12 iunie, autoritățile anunțau că 10 preoți au fost infectați cu noul coronavirus, dintre care unul a murit, iar pe 14 iunie s-a scris despre decesul a încă unui preot din Vărvăreuca, Florești.

Potrivit secretarului de stat la Ministerul Sănătății Constantin Râmiș, situația epidemiologică este alarmantă, iar populația nu trebuie să desconsidere masurile de protecție recomandate de autorități. Relansarea unor activități economice nu trebuie să însemne relaxarea măsurilor de precauție. Ele trebuie respectate în continuare atât de persoanele fizice, cât și juridice.

Premierul Ion Chicu, cel care a sfidat provocator purtatul măștii în spațiul public spunând că doar cei infectați trebuie să se conformeze acestui imperativ, a îndemnat toți cetățenii să procure măști și să le poarte atunci când se află în spațiul public.

Potrivit oficialului, angajații MAI și ai altor instituții responsabile au primit indicații să reia masiv prezența în spațiile publice, să urmărească respectarea de către cetățeni a regulilor sanitar-epidemiologice. „Vrem să acționăm cu convingerea, cu rugămintea, dar trebuie să vă spun că în arsenalul poliției sunt acele amenzi mari, sunt acele sancțiuni pe care le vor aplica cu toată determinarea în cazul când nu se vor conforma cetățenii. Din păcate, vedem, mai ales din partea tinerilor, o atitudine iresponsabilă”, a precizat premierul.

Sergiu Golovaci, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne, a remarcat că, în fiecare zi, circa zece mii de angajați sunt implicați în măsurile de combatere a pandemiei. Pentru cetățenii care vin în țară rămâne obligatori completarea fișelor epidemiologice. Persoanelor de peste 63 de ani le este recomandat să nu părăsească locuința decât dacă au o urgență. În continuare în spațiul public nu e voie să se află împreună mai mult de trei persoane.

Deputații grupului parlamentar Pro Moldova anunță că vor iniția o moțiune simplă pe problemele din domeniul Sănătății. În cadrul unei conferințe de presă parlamentarii și-au motivat inițierea moțiunii, susținând că în sistemul medical din țară au fost comise erori grave în procesul de gestionare a pandemiei de Covid-19, Republica Moldova depășind pragul de 10 mii de cazuri de infectări cu noul coronavirus. Tot Andrian Candu a menționat că îndeamnă deputații din opoziție, dar și toți deputații care sunt îngrijorați de starea sistemului medical din țară, să semneze moțiunea.

Oamenii nu cred că moiseii noștri au minte să găsească ieșirea din pustiul covidului Ala Tocarciuc, expertă în probleme de sănătate publică, consideră că în Republica Moldova cazurile pozitive de COVID-19 nu vor scădea până nu se va elabora un plan de comunicare bine pus la punct, dar și până nu se va construi o relație de încredere a populației față de autorități. Opiniile expertei au fost formulate în cadrul dezbaterilor publice „De ce nu cedează COVID-19? Cine și ce are de făcut?”, organizate de Agenția de presă IPN.

„Dacă noi continuăm să neglijăm existența virusului astăzi, atunci noi vom cheltui mai mulți bani, vom avea mai mulți pacienți. Acești oameni nu vor putea lucra, nu vom produce nimic și nu vom avea soluții pentru mâine. Fundamentul este încrederea, noi trebuie să înțelegem că avem o problemă mare și dacă o recunoaștem, putem să tăiem acest elefant și să-l mâncăm pe porțiuni”, a spus Ala Tocarciuc.

Deja vu? După ce în ultimele zile Republica Moldova a înregistrat o creștere alarmantă de cazuri de infecție cu noul coronavirus, Guvernul a aprobat un set de măsuri împotriva răspândirii pandemiei. A) instituțiile statului revin la regim de stare de urgență, cu accent pe munca de la distanță, cu orar pe cicluri. B) poliția revine masiv în spațiile publice pentru a aplica amenzi usturătoare agenților economici și cetățenilor de rând care vor fi prinși că nu respectă restricțiile.

Totodată, președintele Igor Dodon a semnat un decret prin care a dispus „implicarea Armatei Naționale în acordarea sprijinului necesar autorităților din domeniul ordinii publice în acțiunile de supraveghere a respectării de către persoanele fizice și juridice a măsurilor de prevenire și control a răspîndirii infecției”.

I. Evenimentele săptămânii, succint

SOCIETATE

Pe data de 13 iunie s-au împlinit 79 de ani de la primul val al deportărilor staliniste din Basarabia și Bucovina de Nord. Oficialitățile nu au adus omagii premergătorilor noștri.

La invitația omologului său rus, Vladimir Putin, președintele Igor Dodon urmează să meargă la evenimentele dedicate „Zilei Victoriei”. Un grup de militari din Compania Gărzii de Onoare a președintelui, 75 la număr, vor participa la parada militară ce se va desfășura pe Piața Roșie în plină pandemie.

ACTUL POLITIC de la 8 iunie 2019: ESENȚE ȘI EFECTE

Dăi cu calu’, politica nu e joc de șah. Președintele Igor Dodon a lansat cel mai consistent mesaj cu ocazia împlinirii unui an de la constituirea alianței ACUM-PSRM

„Oamenii ne roagă, iar noi vom lupta pentru oameni, pentru țară!”, spune socialistul Grigore Novac

„Știu că astăzi mulți se vor lăuda că l-au alungat pe Plahotniuc de la putere”, spune ex-prim-ministra Maia Sandu.

Două minciuni mari despre căderea regimului oligarhic, a identificat jurnalistul Valeriu Reniță

Deși anume guvernele dominate de PDM au întreprins acțiuni ucigătoare pentru țară, pentru oameni, Pavel Filip crede că „trebuie însă ca toți să înțeleagă că acest trecut nu înseamnă PDM”.

PARLAMENT

Legea ONG-urilor a fost votată în două lecturi și, crede vicepreședintele parlamentului Mihai Popșoi, ar putea fi votată și a treia oară.

Cele mai bune lacăte le scornesc spărgătorii de seifuri. La inițiativa PDM, unul din partidele cu o experiență desăvârșită de corupere a alegătorilor, parlamentarilor etc, deputații au votat o declarație de condamnare a traseismului politic.

Pavel Filip, liderul partidului care a rămas practic cu jumătate din deputații aleși la 19 februarie 2019 a relatat că CNA a deschis cauze penale privind coruperea deputaților democrați. Vicepreședinta Parlamentului Monica Babuc spune că se oferă sume amețitoare

OPOZIȚIA PARLAMENTARĂ

Și da, și nu. Și da, și nu, și da... Fracțiunea Platforma DA a transmis proiectul moțiunii de cenzură împotriva „Guvernului Dodon” deputaților de la fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care au spus anterior că nu vor vota demiterea guvernului.

„Noi suntem foarte aproape de formarea unui nou guvern”, a declarat vicepreședintele Platformei DA, Igor Munteanu.

SECURITATEA NAȚIONALĂ

„Regiunea separatistă transnistreană”, printre 25 de riscuri la securitatea României, NATO și UE. Schimb de săgeți între Moscova și București.

JUSTIȚIA MOLDOVENEASCĂ

Ar fi bine ca învinuirea lor în eschivarea de a lua decizii pe anumite cazuri să nu depășească limitele bunului simț, sugereajă magistrații. Asociația Judecătorilor din Moldova a emis o declarație legată de faptul că mai mulți politicieni au făcut anumite declarații în privința sistemului judecătoresc.

BANCA NAȚIONALĂ ȘI FURTUL MILIARDULUI

„Banca Națională se abține de la comentarea informațiilor care nu țin de domeniul său de competență și referința procurorului general la implicarea BNM în „furtul miliardului” este tocmai acest caz, crede guvernatorul instituției Octavian Armașu.

Funcționarii BNM implicați în dosare legate de „furtul miliardului” sunt apărați de avocați, pe care îi plătește statul. Aceasta are „un impact pregnant asupra securității economice naționale”, spun bancherii.

DOSARE DE REZONANȚĂ

Curtea de Apel Chișinău a menținut decizia Judecătoriei Chișinău, oficiul Ciocana, care a emis mandat de arestare pentru 30 de zile în privința fostului lider PDM Vladimir Plahotniuc. SUA urmează să primească toate materialele ce-l vizează pe învinuit, în vederea extrădării acestuia.

REGIUNEA TRANSNISTREANĂ

Mens sana in corpore sano Vicepremierul pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a relatat despre recomandările reprezentanților OMS după o vizită tehnică în stânga Nistrului la solicitarea Chișinăului.

II. Evenimentele săptămânii, detaliat

SOCIETATE

Pe data de 13 iunie s-au împlinit 79 de ani de la primul val al deportărilor staliniste din Basarabia și Bucovina de Nord. Potrivit datelor Asociaţiei Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi politici din Republica Moldova, în noaptea dinspre 12 spre 13 iunie 1941, aproape 23 de mii de oameni au fost ridicaţi şi trimişi în exil în Siberia. Au fost duși oamenii cei mai înstăriți, dar și cei care erau percepuți ca o amenințare la adresa URSS. În categoria „elemente antisovietice” au mai fost incluși „moșierii”, „comercianții”, „polițiștii și jandarmii”, „albgardiștii”, „primarii”, „refugiații din URSS” și alte „elemente sociale străine”.

În contextul datei tragice, istoricul român Marius Diaconescu susține că ținta sovieticilor a fost clasa intelectuală, funcționarii de stat și primarii care erau fruntea societății. „Atunci când tu distrugi intelectualii unui popor, practic distrugi întregul popor. Asta a fost strategia sovietică”.

Membrii Asociației Unirea-ODIP și și reprezentanți ai Platformei DA au depus în scuarul Gării Feroviare de la Chișinău la Monumentul ”Trenul durerii”, flori în memoria celor deportați în Siberia.

Oficialitățile nu au avut nici prezență, nici mesaj la acest eveniment.

La invitația omologului său rus, Vladimir Putin, președintele Igor Dodon urmează să meargă la evenimentele dedicate „Zilei Victoriei” care vor avea loc pe 24 iunie în Federația Rusă. În calitate de comandant suprem, el a dispus ca un grup de militari din Compania Gărzii de Onoare, 75 la număr, să participe la parada militară ce se va desfășura pe Piața Roșie în plină pandemie. Ieri, duminică, ei au mers în Rusia,una din cele mai afectate de coronavirus țări, unde rata zinică de îmboșnăviri este sub 9000 de cazuri.

„Buneii a 23 din cei 75 de militari au participat la luptele din timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, de aceea participarea Moldovei la acțiunile festive semnifică nu doar o manifestare a solidarității cu țările cu care ne unește o istorie comună, dar și o conexiune directă dintre generații, păstrarea memoriei despre eroismul strămoșilor noștri”, a notat Igor Dodon.

ACTUL POLITIC de la 8 iunie 2019: ESENȚE ȘI EFECTE

Dăi cu calu’, politica nu e joc de șah Chiar dacă pe 8 iunie 2019 blocarea instituțiilor de stat abia începuse și nimic nu prevestea că Derek Hogan îi va spune în câteva zile Coordonatorului „finita la comedia”, iar puciul/bâlciul fostului lider democrat urma să se deruleze încă o săptămână de zile, Igor Dodon a anunțat anume pe 8 iunie 2020 aniversarea răsturnării regimului instaurat de Vladimir Plahotniuc.

El s-a distanțat de partidul socialiștilor și a menționat că a „riscat cu viața” personal, luând „decizia de a merge direct și ferm împotriva lui Plahotniuc”. Acum un an, sfidând pericolele, președintele amintește că a chemat nou creata alianță ACUM-PSRM, care, ce-i drept, déjà bătuse palma: „Mergeți la compromis – altfel n-o să supraviețuiți”.

În afară de acest act de participare la constituirea alianței ACUM-PSRM, șeful statului a făcut apel acum un an către fosta guvernare PDM să asigure un transfer pașnic al puterii. Acesta însă, a trecut pe lângă urechile celor care l-au suspendat de câte ori au vrut, au defilat a la „no pasaran” și i-au aruncat „curcanii vendetei” în curte.

La un an de la cele întâmplate, Igor Dodon a stipulat „că și colegii din Parlament, membrii blocului ACUM, au demonstrat că pot trece peste barierele” pe care le au. Din considerente absolute clare pentru acei care cunosc tehnologiile comunicării, dânsul a vorbit într-o singură propoziție despre ”disensiuni, și înlocuiri de guvern, și pandemie, și criză economică”, fără a menționa că ceea ce este numit „înlocuire de guvern” s-a făcut mână în mână cu acei care l-au pus în cui și el a stat „suspendat” pe sforile păpușarului etc. S-a procedat așa, deoarece în toamnă blocul ACUM nu mai era bun de „compromisuri” și amenința schemele „democraților” din țara-sereleu, care trebuiau preluate pentru că au rămas fără stăpân.

„Toate aceste provocări au pus la grea încercare stabilitatea guvernării actuale”, a revenit la actualitate președintele, dezvăluind că Plahotniuc și cu Șor vor „să-i manipuleze pe Maia Sandu și Andrei Năstase”, ca să dea jos guvernul Chicu și să blocheze activitatea instituțiilor statului. În aceste condiții vitrege pentru neam și țară, „noi, conducerea țării, împreună cu poporul...”, s-a ridicat în șa voievodul cu numele țarului Dodon dintr-o poveste rusească...

Socialistul Grigore Novac afirmă că oamenilor „le este clar de ce se aruncă cu falsuri și de ce este atacat mârșav și mizerabil președintele țării. Oamenii ne roagă să luptăm ca să nu permitem mafiei să înrobească din nou țara, iar ei vor fi alături de noi. Cetățenii sunt cu noi, iar noi vom lupta pentru oameni, pentru țară!”.

„Știu că astăzi mulți se vor lăuda că l-au alungat pe Plahotniuc de la putere. De fapt, cei care l-au fugărit pe Plahotniuc au fost oamenii acestei țări. Anume lor vreau să le mulțumesc pentru curaj, rezistență și unitate. Vă mulțumesc, oameni dragi”, a menționat Maia Sandu pe pagina sa de Facebook, la un an de la răsturnarea regimului în frunte cu Vlad Plahotniuc. „A fost o decizie foarte grea pentru noi să-i „smulgem” pe socialiști din brațele lui Plahotniuc și să votăm împreună debarcarea acestuia de la putere. Dar, după multe consultări cu oamenii, am făcut acest pas.

Două minciuni mari despre căderea regimului oligarhic, a identificat jurnalistul Valeriu Reniță: „Elita politică moldovenească a comunicat în straie de jubileu, iar majoritatea jurnaliștilor a preluat fără murmur, două minciuni mari despre căderea regimului oligarhic în frunte lu liderul PD Vlad Plahotniuc.

Primul mare neadevăr a fost susținut de președintele țării Igor Dodon, care a declarat, că regimul oligarhic a căzut acum un an și nu se va mai repeta niciodată. Adevărul este, însă, că regimul oligarhic continuă să existe într-o formă voalată cu alt naș în frunte. Aceste scheme și mecanisme, care au fost denunțate declarativ de Guvernul Sandu, nu au mai fost demontate sau demolate.

Al doilea mare neadevăr a fost susținut de liderul opoziției Maia Sandu, care a declarat în maniera ei fals emotivă, că anume cetățenii, poporul simplu este autorul și eroul răsturnării regimului oligarhic în iunie 2019”, conchide jurnalistul.

Deși anume guvernele dominate de PDM au furat banii moldovenilor și au izolat țara cu „promoldova” lor etc., „trebuie însă ca toți să înțeleagă că acest trecut nu înseamnă PDM, acest trecut nu ne reprezintă pe noi, și că nu putem pune semn de egalitate între Partidul Democrat și câțiva oameni care, într-o anumită perioadă, au luat decizii în numele întregii echipe”, a spus zilele trecute Pavel Filip, lamentându-se că „exact acum un an Partidul Democrat intra în ceea ce a fost, probabil, cea mai complicată perioadă a sa”.

PARLAMENT

Legea cu privire la organizațiile necomerciale a fost votată unanim (95 de voturi) joi, 11 iunie, în lectură finală. Dezbaterile asupra proiectului de lege au durat câteva ore, fiind nevoie și de convocarea Comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități. Comisia a dezbătut amendamentele propuse după data de 28 mai, iar în plen, deputatul Partidului Socialiștilor, Vasile Bolea, care este și președintele Comisiei, a anunțat că s-a renunțat la mai multe amendamente propuse.

Deputații din opoziție au cerut inițial demisia acestuia din funcția de președinte al Comisiei juridică, numiri și imunități, după ce s-a constatat că a inclus mai multe amendamente în sinteza raportului comisiei, fără a fi examinate. „A falsificat raportul”, a acuzat în plen deputatul PAS Sergiu Litvinenco.

Ulterior, respectivele amendamente au fost examinate în plen. O parte au fost retrase, altele – reformulate.

În special, s-a votat amendamentul care prevede că, în campania electorală, organizațiile necomerciale nu vor putea presta servicii și nu vor putea susține, material sau gratuit concurenții electorali. De asemenea, nu vor putea face agitație electorală. Totodată, organizațiile necomerciale vor putea întreprinde acțiuni de promovare a alegerilor, vor putea organiza dezbateri și vor putea monitoriza campania electorală și alegerile, în condițiile stabilite de Codul Electoral.

În ședința plenară, opoziția a solicitat ca, înaintea transmiterii proiectului spre promulgare, acesta să fie repartizat deputaților spre verificare. Liderul grupului Pro Moldova, Andrian Candu, a propus votarea în lectura a treia, dar o decizie în acest sens nu a fost luată.

La inițiativa PDM, unul din partidele cu o experiență desăvârșită de corupere a alegătorilor, parlamentarilor etc, deputații au votat o declarație de condamnare a traseismului politic, în care spun că acest fenomen subminează voința suverană a poporului exprimată în alegeri este brutal denaturată, iar gestionarea dinafara țării a migrației politice bazată pe corupție reprezintă o amenințare reală la siguranța națională. Declarația privind condamnarea traseismului și a coruperii politice a stârnit discuții aprinse între deputați.

În luarea sa de cuvânt, Alexandru Slusari, vicepreședintele Parlamentului, a cerut ca în declarație să fie condamnat traseismul politic pentru toată perioada parlamentarismului și să fie condamnați cei care au acceptat, dar și cei care au propus deputaților să plece dintr-un partid.

Lilian Carp, deputatul Fracțiunii PAS, crede că Moldova are mari restanțe în ce privește „moralitatea” în Parlament. Declarația condamnă anumite acțiuni de corupție, dar parlamentarul speră că nu se va opri totul doar la declarație. Conform unor surse, documentul propus spre adoptare nu a fost semnat de Vladimir Andronachi, Eugeniu Nichiforciuc și Nicolae Ciubuc. Totuși, aceștia au votat Declarația în plenul Parlamentului.

În paralel cu declarația adoptată, Pavel Filip, liderul partidului care a rămas practic cu jumătate din deputații aleși la 19 februarie 2019, a relatat că CNA a deschis cauze penale privind coruperea deputaților democrați. „Nu vă pot spune câte persoane au denunțat pentru că nu este vorba doar despre deputați din facțiunea Partidului Democrat, dar din câte cunosc acești pețitori au mai mers și la o parte din deputații de la PSRM. Am avut o discuție cu cei din instituțiile respective, le-am spus tot ce cunosc. Probabil, vor fi invitați și colegii noștri și vor da explicațiile de rigoare”, a precizat Pavel Filip. În același context, vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova și deputată în fracțiunea PDM, Monica Babuc, susține că mai mulți deputați ai formațiunii au fost abordați în weekendul din 6-7 iunie cu sume impunătoare pentru a părăsi fracțiunea parlamentară a PDM.

OPOZIȚIA PARLAMENTARĂ

Fracțiunea Platforma DA a transmis proiectul moțiunii de cenzură împotriva „Guvernului Dodon” deputaților de la fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Vicepreședintele Platformei DA consideră că cei care pledează pentru alegerile parlamentare anticipate în anul curent urmează să spună oamenilor deschis și onest că pentru asta e nevoie ca pentru minim șase luni țara să rămână fără un guvern plenipotențiar, întrucât, doar demisia guvernului și imposibilitatea votării unui alt cabinet de miniștrii provoacă alegeri anticipate.

„Platforma DA propune o alternativă reală, asumându-și guvernarea și toate riscurile aferente. Nu acceptăm formula - cu cât mai rău în țară, guvernată de oponentul nostru politic, cu atât mai bine pentru noi!”, a mai spus Alexandru Slusari.

Anterior, deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, a declarat în cadrul unei emisiuni TV că Partidul Acțiune și Solidaritate nu va susține în condițiile actuale demiterea Guvernului condus de către prim-ministrul Ion Chicu. Potrivit lui, aceasta a fost poziția formațiunii în urma unei întrevederi care a avut loc la Parlament între reprezentanții PAS și Platforma DA.

„Noi suntem foarte aproape de formarea unui nou guvern, în ciuda dificultăților și în ciuda unor presiuni fără egal pentru ca să rețină la guvernare un președinte infractor și un guvern care funcționează nu după principiul responsabilității față de interesul public, dar după principiul loialității de partid și al încălcării în continuare a prevederilor constituționale”. Declarația aparține vicepreședintelui Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Igor Munteanu.

„Noi nu insistăm ca miniștrii viitorului cabinet să fie doar de o culoare politică, ne interesează ca responsabilitatea să fie, în primul rând, alocată Platformei Demnitate și Adevăr. Dar miniștrii să reprezinte personalități recunoscute în domeniile lor: sănătate, justiție, economie, interne, să fie oameni în care populația să aibă încredere. Să aibă soluțiile de rigoare pentru ca să mobilizăm procese de luare a deciziilor rapid, eficient, în interesul public”, a menționat parlamentarul, specificând că moțiunea de cenzură va fi depusă atunci când va exista siguranța că sunt toate voturile necesare, nu doar pentru demiterea guvernului, dar și pentru instalarea unui guvern „care să aibă toate meritele pe care nu le are acest executiv”.

SECURITATEA NAȚIONALĂ

Media din Republica Moldova și de peste Prut vorbește despre Strategia Națională de Apărare a României, document trimis de președintele Klaus Iohannis la Parlament pentru dezbateri și aprobare, unde se spune direct despre „comportamentul agresiv al Federației Ruse” și, printre factorii destabilizatori din regiune, amintește despre „influența Kremlinului în Republica Moldova”.

Printre cele 25 de riscuri identificate de specialiștii președintelui român se numără și „lipsa de transparență asociată armamentului Federației Ruse staționat în regiunea separatistă transnistreană” în cadrul mai larg al dezechilibrelor din regiunea Balcanilor de Vest și din Ucraina. La fel, reducerea șanselor Republicii Moldova de a se apropia de UE și orientarea ei spre Rusia ar putea afecta securitatea României.

Joi, documentul în cauză a provocat comentarii acide ale Ministerului de Externe de la Moscova. La rândul său, MAE român l-a convocat pe ambasadorul rus la București, unde i s-a spus că menționarea Federației Ruse în Strategia Națională de Apărare a României nu ar trebui să constituie un motiv de surprindere, acesta fiind efectul comportamentului cunoscut al părții ruse în regiune din ultimii ani.

JUSTIȚIA MOLDOVENEASCĂ

Ar fi bine ca învinuirea în eschivarea de a lua decizii pe anumite cazuri să nu depășească limitele bunului simț, sugereajă magistrații. Asociația Judecătorilor din Moldova a emis o declarație legată de faptul că mai mulți politicieni au făcut anumite declarații referitor la sistemul judecătoresc. Printre aceștia se numără deputatul Sergiu Litvinenco, fostul prim-ministru Maia Sandu sau fostul ministru al justiției, Olesea Stamate. Cele mai recente declarații în adresa judecătorilor au fost făcute de către șeful statului, Igor Dodon, care a spus că unii judecători de la Curtea de Apel Chișinău trebuie băgați în pușcărie. În acest sens și Curtea de Apel Chișinău a emis un comunicat drept reacție la declarațiile lui Igor Dodon.

Autorii demersului ar vrea ca în situația în care președintele țării sau chiar alte persoane dețin informații despre comiterea de către magistrați, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, a unor fapte/acțiuni care conțin elementele constitutive de infracțiune, acestea urmează a fi prezentate spre verificare organului competent conform cadrului legal.

„Cât privește aluziile ce vizează comportamentul magistraților Curții de Apel Chișinău, statutul nu ne permite să intrăm în polemică pe marginea unor afirmații pur declarative, ținând cont și de conotația acestor afirmații. Pe acest segment Curtea de Apel Chișinău menționează că absolut pe toți îi interesează durata procedurii și rezultatul examinării, dar nimeni nu-și pune întrebarea ce efort este depus la înfăptuirea actului de justiție, chiar și în detrimentul sănătății. Nu în ultimul rând menționăm că magistrații sunt oameni, respectiv și ei sunt supuși riscului îmbolnăvirii, iar învinuirea lor în eschivarea de a lua decizii pe anumite cazuri depășesc limitele bunului simț”, se spune în comunicatul instanței.

BANCA NAȚIONALĂ ȘI FURTUL MILIARDULUI

După ce Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a declarat anterior, că BNM a jucat un rol important în schema sustragerii miliardului de dolari, iar conducerea de atunci a instituției a fost implicată direct în furt, „Banca Națională se abține de la comentarea informațiilor care nu țin de domeniul său de competență și nu se bazează pe o decizie finală a instanțelor de judecată. BNM activează în strictă conformitate cu legislația în vigoare și, în perioada la care faceți referire (n.r. în mare parte este vorba despre anul 2014), a aplicat măsurile de rigoare și pârghiile legale existente în procesul de supraveghere bancară”, a menționat Guvernatorul BNM Octavian Armașu. El a reiterat că „BNM a cooperat pe deplin cu organele de investigație și a oferit și transmis toată informația”.

În privința cooperării, Alexandr Stoianoglo consideră altfel: „Nu vreau să caut vinovați, dar oamenii care au fost implicați vor fi trași la răspundere, fie ei conlucrează cu ancheta, fie le vor fi înaintate învinuiri adăugătoare. Ministerul Finanțelor, cel al Economiei, BNM, Banca Socială și Unibank, toată conducerea acestor bănci a fost implicată”, a declarat atunci Alexandr Stoianoglo.

În schimb, Banca Națională a Moldovei (BNM) a reacționat prompt și categoric împotriva intenției premierului Ion Chicu de a-i lipsi de „privilegii” pe funcționarii instituției. Luni, 8 iunie, premierul s-a revoltat că statul achită costul asistenței juridice pentru funcționarii, suspectați de implicare în furtul miliardului din sistemul bancar al Republicii Moldova. Într-un comunicat publicat pe 9 iunie, reprezentanții BNM argumentează că instituția are un statut special, deoarece joacă un rol important în menținerea stabilității financiare. „Aceste dispoziții reflectă experiența altor state și reprezintă o condiție indispensabilă pentru asigurarea independenței și exercitarea atribuțiilor băncii centrale care sunt foarte complexe și au un impact pregnant asupra securității economice naționale”, a subliniat instituția despre care se spune, anterior, a „permis” jaful bancar din Republica Moldova.

DOSARE DE REZONANȚĂ

Curtea de Apel Chișinău a respins recursul avocaților lui Vladimir Plahotniuc și a menținut decizia Judecătoriei Chișinău, oficiul Ciocana, care a emis mandat de arestare pentru 30 de zile în privința fostului lider PDM. Astfel, procurorii urmează să expedieze autorităților din Statele Unite ale Americii toate materialele ce-l vizează pe învinuit, în vederea extrădării acestuia. Decizia a fost luată după cinci amânări, dar și după ce doi dintre judecătorii din completul de judecată au fost recuzați de către avocații lui Plahotniuc.

În ajun și Procuratura Generală și-a exprimat îngrijorarea privind amânarea examinării recursului de 20 de zile în privința mandatului de arestare pe numele lui Vladimir Plahotniuc.

Decizia judecătorilor are importanță și în contextul faptului că ex-liderul democraților, Vlad Plahotniuc, a făcut recurs la decizia Statelor Unite ale Americii de a-l denunța public, în iarna acestui an, și de a-l declara persoană indezirabilă. El pretinde, a spus deputatul socialist Bogdan Țîrdea, că secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, l-a numit pe nedrept „un oligarh cu reputație dubioasă”, atunci când l-a declarat indezirabil pe teritoriul Statelor”. În demersul său împotriva lui Mike Pompeo se spune că situația lui Plahotniuc reiese „dintr-o denunțare publică ilegală și nejustificată”.

Fostul lider „democrat” pretinde că, în timpul activității sale politice în Republica Moldova, „a minimizat influența rusă în regiune și a militat pentru reforme anti-comuniste și anti-ruse, cum ar fi legile anti-propagandă, fapt care a enervat partea rusă”. Avocații lui scriu că „unul dintre scopurile principale ale lui Plahotniuc a fost să oprească influența rusă în Republica Moldova, care s-a răspândit în economie, media, sistemul bancar, asigurări, ONG și organizații politice. Plahotniuc a luat decizii care au deranjat factorii de decizie de la Moscova, astfel, el a devenit o țintă pentru Federația Rusă și actualul președinte pro-rus al Republicii Moldova”, se mai arată în document.

„Domnul Plahotniuc a decis să accelereze procesul de cumpărare a deputaților, de resetare și reformare a unei noi majorități parlamentare. Încearcă prin toate eforturile să dea jos Guvernul condus de Ion Chicu, să învestească unul nou pentru a-și opri procesele penale din Republica Moldova”, a mai adăugat Bogdan Țîrdea.

Decizia Curții de Apel va face parte din setul de documente pe care statul nostru le va oferi SUA pentru a obține extrădarea fostului „păpușar” în Republica Moldova, unde are dosar pentru crearea și conducerea unei organizații criminale organizate, spălare de bani și comitere de escrocherie. Ultimele două ar fi fost comise în proporții deosebit de mari. Cele trei capete de acuzare prevăd pedepse cu închisoarea de până la 15 ani.

Ședința de judecată în dosarul de condamnare a fostului președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii, Ilan Șor – programată pentru vineri, 12 iunie, la Curtea de Apel Cahul – a fost amânată. Avocații au apelat la situația epidemiologică gravă din raion. O nouă ședință a fost fixată pentru 24 iulie.

REGIUNEA TRANSNISTREANĂ

Mens sana in corpore sano Vicepremierul pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a relatat despre recomandările reprezentanților OMS după o vizită tehnică în stânga Nistrului la solicitarea Chișinăului.

Acestea se referă în mod special la perfecționarea laboratorului din regiune, care nu este acreditat, la instituționalizarea definiției standard de caz pentru persoane care se califică pentru testare la COVID-19, consolidarea capacităților specialiștilor locali în domeniul supravegherii în conformitate cu standardele internaționale, elaborarea procedurilor operaționale standard privind schimbul de informații de comun cu Agenția Națională de Sănătate Publică etc.

Pentru gestionarea cazurilor de infectare, OMS a recomandat reevaluarea protocoalelor de tratament pentru a fi în conformitate cu protocoalele de tratament pentru COVID-19 ale Republicii Moldova și înființarea împreună cu spitalele din Chișinău a unor proceduri operaționale standard privind schimbul de pacienți și de informații etc.

SUBIECTE DE URMĂRIT

Cum va reacționa societatea la expunerea militarilor noștri riscului contaminării cu COVID-19 la parada din Moscova, care trimite lumii mesaje de sfidare a tuturor normelor, inclusiv, sanitare, cărora de fapt nu le poate face față?

După ce au eșuat în oprirea primului val al pandemiei, inclusiv din cauza exemplelor proaste pe care le-au dat primele persoane din stat, subminând încrederea populației în măsurile propuse, autoritățile insistă pe aceeași paradigmă care n-a avut succes - amenzi, poliție, „ajutorul” armatei.

Experții au vorbit în spațiul public despre falimentarea afacerilor – care s-au produs la nivel de sute de cazuri. Care este actuala stare de relansare a economiei în codițiile menținerii pericolului de infectare cu COVID-19, iar autoritățile au raportat anterior despre digitalizarea economiei, etc? Restructurarea instituțiilor de stat, doleanțele mediului de business, părerea contribuabilului.

Se poate vorbi despre menținerea sistemului medical în stare normală, în condițiile când un sfert din cadrele medicale și personalul afiliat fac parte din numărul persoanelor afectate de maladie?

Iurie Vition, IPN
-------------------------------------------------------------------------------------------------

Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse".