Este păcat că partidele parlamentare nu au acceptat să se aşeze la masa de negocieri toate împreună, aşa cum au propus comuniştii într-un apel lansat acum câteva săptămâni. Aceasta ar fi fost o oportunitate bună de discuţii vizavi de toate problemele ţării. De această părere este deputatul comunist, Artur Reşetnicov, care s-a expus în cadrul dezbaterii publice cu tema: „De ce politicienii iar au nevoie de mult timp pentru a forma coaliţia majoritară şi ce riscă în aceste condiţii oamenii din Republica Moldova?”, organizată de IPN împreună cu Radio Moldova.
„Noi am propus ca toate partidele din Parlament să creeze o guvernare responsabilă. Dar aceasta ar fi fost al doilea pas, în primul era îndemnul ca să ne aşezăm la masa de dialog, să discutăm cum vedem noi dezvoltarea ţării. Nu este adevărat că PCRM nu are experienţa de a guverna în comun. Acum noi avem 18 consilii raionale unde niciun partid nu deţine majoritatea, iar noi participăm la alegerea conducerii acestor raioane, am votat şi cu liberal-democraţii şi cu democraţii. Acolo nu există probleme, probleme există cu liderii de la Chişinău”, a spus deputatul.
Referindu-se la negocierile privind crearea unei majorităţi parlamentare, Artur Reşetnicov a spus că politicienii nu trebuie să le ofere cetăţenilor un acord sau un spectacol de discuţii, oamenii au nevoie să li se îmbunătăţească viaţa aici, acasă. „Acum în realitate se discută funcţiile, exista ambiţia ca cineva să revină în funcţii, cineva vrea alte funcţii. Comuniştii nu vor funcţii. Cunoaştem că cetăţenii sunt dezbinaţi. Datoria noastră e de a nu lărgi prăpastia dintre cetăţeni, ci să-i consolidăm, să încredinţăm funcţiile celor care vor reuşi cel mai bine. Apelul comuniştilor nu este atât politic, cât e un apel prin care se doreşte salvarea statului”, a specificat deputatul PCRM.
Dezbaterea „De ce politicienii iar au nevoie de mult timp pentru a forma coaliţia majoritară şi ce riscă în aceste condiţii oamenii din Republica Moldova?” este ediţia XL din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susţinut de Fundaţia germană Hanns Seidel.
