Birourile de arhitectură „IerconiGrup” SRL şi „TriarhGrup” SRL, ai căror membri sunt arhitecţi cu experienţă de peste 30 de ani, au înaintat primarului general al municipiului Chişinău şi Direcţiei Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare o scrisoare în care au abordat cele mai stringente probleme ale urbei. Totodată, aceştia propun soluţii eficiente şi corespunzătore standardelor şi practicilor europene care ar putea fi incluse în caietul de sarcini privind modificarea Planului Urbanistic General al municipiului Chişinău, transmite IPN.
Potrivit unui comunicat de presă al celor două companii, în ceea ce priveşte domeniul de infrastructură şi transport, pentru a evita „împestriţarea” trotuarelor, a fost propusă ideea de a se renunţa la practica de a amenaja de către agenţii economici, proprietarii terenurilor adiacente caselor individuale porţiunile de trotuar public la libera alegere a fiecăruia, ci de a elabora concepte unice pentru fiecare stradă, grupuri de străzi, şi realizarea acestora centralizat de către Primărie, cu suportul agenţilor economici şi persoanelor fizice.
Semnatarii scrisorii mai menţionează că lucrările de reparaţie ale reţelelor subterane lasă urme pe străzile şi trotuarele care, în unele cazuri, au fost recent reparate. Dat fiind faptul că, de cele mai multe ori, reţelele sunt trasate sub străzi şi totuare, intervenţiile pentru reparaţia reţelelor de apă şi canalizare nu doar că lasă un aspect de străzi „cârpite”, dar implică şi costuri mari. Trecerea treptată la tunelurile inginereşti, în care să se poziţioneze toate reţelele, iar pentru acestea să fie folosite material modern şi durabile, ar fi o soluţie eficientă.
Întru fluidizarea circulaţiei rutiere, a fost propusă lărgirea şi prelungirea străzii Albişoara de-a lungul râului Bâc până la nodul de transport din capătul străzii Calea Ieşilor, excluderea din zona centrală a surselor de atracţie a camioanelor de mare tonaj, a transportului de pasageri, dar şi a celui particular, destinat spre centre mari de comerţ şi depozitare angro, precum este PiaţaCentrală, autogara şi unele întreprinderi mari şi mici, cu orientarea spre scoaterea acestora în afara oraşului sau în zone special.
Arhitecţii propun strămutarea Gării de Nord în zona magazinului Metro de pe traseul Chişinău – Orhei, interzicerea prin metode administrative a accesului transportului particular şi crearea de alte condiţii pentru deplasarea cetăţenilor spre locul de activitate din zona istorică, cum ar fi construirea sau amenajarea în apropierea zonei istorice sau sub arterele de transport existente a unor parcări publice, multietajate sau parcări subterane (V. Alecsandri, b-dul Gr. Vieru, PMAN). Totodată, arhitecţii au optat şi pentru revederea întregului sistem stradal în scopul adaptării parametrilor de acces pentru deplasarea persoanelor cu dizabilităţi, bicicliştilor, mamelor cu copii şi cărucior.
În ceea ce priveşte protejarea patrimoniului, respectivul grup a optat pentru stabilirea teritoriului pentru amplasarea unui mega centru de afaceri şi eliberarea centrului istoric de această funcţie, lăsând doar clădiri cu atribuţii administrative. În acest scop a fostr ecomandată zona dintre râul Bâc şi str. Tudor Vladimirescu, zona Băcioi, cea din apropierea aeroportului sau teritoriul nevalorificat din punct de vedere urbanistic al Academiei de Ştiinte din această zonă, renunţarea la construirea bulevardului Cantemir ca fiind inutil pentru rezolvarea problemei transportului şi dăunător din punct de vedere al protejării patrimoniului, cu încălcarea legislaţiei naţionale şi a tratatelor internaţionale la care ţara este parte.
De asemenea, pornind de la faptul că situaţia sanitar-ecologică din municipiu devine tot mai alarmantă pentru locuitorii oraşului, a fost identificată soluţia înlocuirii treptate a platformelor de gunoi de tip deschis în platforme de tip închis, cu containerele la subsol şi guri de recepţie la suprafaţă. În acest sens poate servi drept exemplu oraşul Cluj din România. Platformele de tip închis nu poluează curţile cu deşeuri şi înlătură mirosurile neplăcute, nu pot fi accesibile pentru maidanezi, boschetari şi alte surse de răspândire a infecţiilor.
Totodată, arhitecţii optează pentru reconstrucţia şi amenajarea albiei râului Bâc, transformarea teritoriului adiacent în zonă de agrement şi pietonală cu promenade, sectoare navigabile etc.
