Creșterea numărului de persoane arestate la faza de urmărire penală sau care se află deja în arest preventiv îngrijorează Ministerul Justiției din Republica Moldova, care consideră că legile trebuie interpretate și aplicate în sensul respectării drepturilor omului, transmite IPN.
Într-un comunicat al Ministerului Justiției se arată că numărul persoanelor arestate la faza de urmărire penală în primul trimestru al anului 2019 a crescut de la 284 la 344 de persoane față de aceeași perioadă din 2018, iar cele aflate în arest preventiv la faza judecății a rămas la același nivel, fiind înregistrată o descreștere nesemnificativă în raport cu anul 2018 (de la 718 la 711).
În același timp, numărul cazurilor de noi de arestări admise de instanțele de judecată în primul trimestru al anului 2019, față de ultimul trimestru al anului 2018, s-a majorat de la 791 la 867, se mai arată în comunicat.
Ministerul Justiției constată că „acest lucru se întâmplă în condițiile în care prin Legea nr. 179/2018 pentru modificarea unor acte legislative (în vigoare din 17.08.2018) au fost făcute modificări la Codul de procedură penală în scopul combaterii practicii aplicării excesive sau abuzive a arestului, modificări argumentate de faptul că, din anul 2013 până în 2018, numărul hotărârilor Curții Europene prin care a fost constatată încălcarea de către Republica Moldova a Articolului 5 din Convenție a crescut de la 1 per an la 10 per an.”
Potrivit comunicatului, standardele cuprinse în Articolul 5 din Convenția garantează dreptul fundamental la libertate și la siguranță, consacră protecția persoanei împotriva oricărei atingeri ilegale ori arbitrare aduse de către stat acestui drept. Astfel, orice detenție provizorie trebuie să satisfacă principiul legalității, să nu fie arbitrară, însemnând că nu trebuie să depășească un termen rezonabil și că autoritățile judiciare competente trebuie să examineze în mod regulat existența motivelor „relevante” și „suficiente” care justifică privarea de libertate Menținerea persoanei în detenție provizorie trebuie să fie justificată și să se bazeze pe elemente precise și concrete, iar o justificare în baza motivelor generale ori stereotipate este inadmisibilă. Prin urmare, orice motiv invocat pentru justificarea arestului trebuie să fie bazat pe probe.
Comunicatul mai precizează că situația la capitolul aplicării măsurilor procesuale de detenție provizorie nu s-a îmbunătățit, semnalând aplicarea precară a standardelor internaționale în materie și a măsurilor legislative adoptate, motiv pentru care Ministerul Justiției exprimă în continuare îngrijorarea față de această situație.