Aproape trei pătrimi din populaţie susţin aderarea R. Moldova la UE
- 23.05.2007 10:33
- 675
- 3 minute(ă)
-
Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, 72,2% ar vota în favoarea acestui eveniment, arată rezultatele Barometrului de Opinie Publică, prezentat recent la Chişinău. Numărul celor care vota pentru aderarea la UE este cel mai mare în comparaţie cu sondajele anterioare.
În acelaşi timp, ceva mai mult de 7% din respondenţi ar vota contra aderării la UE.
Circa 76% din respondenţi consideră că aderarea R. Moldova la UE va conduce la îmbunătăţirea vieţii lor, şi doar 6% consideră că viaţa lor s-ar înrăutăţi după acest eveniment. Peste 50% au declarat că aderarea RM la UE le-ar oferi mai multe avantaje, pe când 7% - mai mult dezavantaje.
Aproape 9% din participanţii la sondaj cred că R. Moldova poate deveni membru cu drepturi depline al UE în viitorii 1-3 ani. 15% consideră că aceasta s-ar putea întâmpla în 4-5 ani, un sfert crede că RM va deveni membru al UE în viitorii 10 ani, iar aproape 20% - în 20-25 de ani. Peste 10% au răspuns că R. Moldova nu va deveni niciodată membru al UE.
Procesul de aderare RM ar putea fi urgentat în primul rând de acţiunile concrete al conducerii RM, decizia membrilor UE şi reformarea Moldovei după exemplul ţărilor membre, consideră majoritatea respondenţilor.
Aproape fiecare al doilea respondent a fost de părerea că România ar putea ajuta cel mai mult în procesul de aderarea la UE, iar 16% cred că acest ajutor ar putea veni din partea Rusiei.
29% din participanţii la sondaj au declarat că ar vota pentru aderarea R. Moldova la NATO. Numărul acestora a scăzut faţă de ultimele sondaje realizate, când circa 34% se pronunţau pentru aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. În acelaşi timp 27% ar vota contra, sau ceva mai mult decât în sondajele anterioare.
În opinia a 26% din respondenţi, aderarea la NATO este cea mai bună soluţie pentru asigurarea securităţii, în timp ce peste 38% cred aceasta despre neutralitate.
BOP a fost organizat de Institutul de Politici Publice în perioada 3-14 mai pe un eşantion de 1100 persoane din 76 de localităţi.
