Materialele jurnalistice care vizează grupurile vulnerabile, cum ar fi nu persoanelele cu dizabilități, persoanele LGBT, minoritățile etnice, minoritățile religioase, persoanele în etate și femeile, de cele mai multe ori nu țin primele pagini ale ziarelor și nici nu sunt plasate la începutul buletinelor de știri la TV sau radio. Este constatarea primei monitorizări a instituțiilor media din perspectiva diversității și incluziunii, realizată de Asociația Presei Independente, transmite IPN.
Monitorizate au fost zece instituții mass media. Natalia Porubin, membră a Consiliului de Presă și autoarea studiului, a declarat că majoritatea redacțiilor au ales să preia știrile de la o altă instituție media sau să realizeze știri din emisiuni radio și televizate, mai rar au fost identificate articole originale.
„Majoritatea instituțiilor media monitorizate au ales să publice știri despre grupurile vulnerabile vizate, mai puțin au scris articole de probleme, materiale de investigații sau reportaje. În cazul ziarelor monitorizate, majoritatea materialelor sunt publicate la rubrica social, mai puțin se regăsesc pe prima pagină a ziarelor. Posturile televizate și de radio au difuzat în mare parte reportaje și știri. În majoritatea cazurilor acestea sunt la fel la rubrica social și plasate la finalul buletinului de știri, înainte de rubrica sport”, a menționat Natalia Porubin.
În unele știri, în special în publicații online, autorii au dezvăluit detalii despre identitatea persoanelor sau au oferit detalii șocante, care nu aduc plus valoare știrii. „Terminologia folosită uneori nu respectă deontologia jurnalistică. Există termeni pe care presa nu ar trebui să-i utilizeze. Cum ar fi „invalid” sau „retardat”. Uneori termenii sunt rostiți nu de jurnaliști, dar de cei intervievați. Totuși aceasta nu este o scuză, jurnaliștii trebuie să fie atenți și să se folosească terminologia corectă”, a precizat Natalia Porubin. De asemenea, Natalia Porubin recomandă presei să identifice subiecte originale, să nu se gonească după titluri senzaționale deoarece „subiectele sociale pot aduce rating dacă sunt abordate corect”.
Directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei spune că declarațiile politice primează în buletinele de știri, chiar dacă politicul nu spune nimic relevant. „Avem mulți politicieni bădărani, care vorbesc foarte urât, iar în momentul în care acesta spune niște bazaconii, nu știu de ce asta se regăsește în titlul știrilor. Misiunea jurnaliștilor este de a educa și a forma opinii”, menționează directorul API.
Viorica Țîcu, decan al facultății de jurnalism și științe ale comunicării de la ULIM, spune că jurnaliștii ar trebuie să-și cultive deprinderi corecte încă de pe băncile universităților. „Recomandarea mea este ca de pe băncile universităților să cultivăm aceste deprinderi. Să privim aceste grupuri sociale ca parte componentă a societății, fără să privim cu milă sau compasiune. Știind curricula universitară, aceste momente au fost trecute cu vederea. Trebuie să cultivăm incluziunea totală”, a mai spus Viorica Țîcu.
Urmare a monitorizării, autorii au venit cu recomandări pentru jurnaliștii care aleg să scrie despre categoriile vulnerabile. „Recomandăm jurnaliștilor să urmărească și comentariile la știrile publicate și să le modereze. Trebuie să încercăm să avem materiale despre toate grupurile care trăiesc în Republica Moldova. Despre problemele și reușitele celor din grupurile vulnerabile trebuie să se vorbească mai mult în presă. Nu vorbim doar de cazuri singulare, dar vorbim într-un context mai larg. Recomandăm ca mass-media să protejeze identitatea persoanelor supuse violenței și altor categorii vulnerabile, să se renunțe la abordarea senzațională a subiectelor. O altă recomandare este ca atunci când scriem despre grupurile vulnerabile, să le solicităm opinia. Să fim atenți la terminologia folosită”, a declarat Natalia Porubin.
Prima monitorizare a instituțiilor media din perspectiva diversității și incluziunii a fost realizată de Asociația Presei Independent. Pe parcursul lunilor septembrie și octombrie 2022 au fost monitorizate: Ziarul de Gardă, SP Bălți, Agora.md, NewsMaker.md, Știri.md, Canal 3, Moldova 1, NTV, Pro TV și Radio Moldova. În 2023 și 2024 API urmează să fie realizate monitorizări similare.