Republica Moldova ar putea să rămână fără apă dacă nu se vor întreprinde eforturi financiare, instituționale și nu se va implica populația pentru a elimina sursele de poluare a apelor. În Republica Moldova, marea problemă a apelor sunt apele uzate, epurate insuficient sau neepurate, care vin din sistemele de canalizare sau din sectorul menajer și de la agenții economici.
Într-o conferință de presă la IPN, președinta Centrului Național de Mediu, Ina Coșeru, a menționat că e nevoie de o infrastructură de mediu care ar controla poluarea cu ape uzate și deșeuri și ar îmbunătăți epurarea apelor uzate și managementul deșeurilor. Dar aceasta este una foarte costisitoare și nu ține doar de mobilizarea surselor externe de la partenerii de dezvoltare, dar și de mobilizarea surselor interne disponibile. E nevoie să fie construite stații de epurare în localități și la agenții economici.
Potrivit Inei Coșeru, de când a fost format Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), comunicarea acestuia cu publicul a dispărut. Și când s-a promovat regulamentul de irigare cu apă subterană, s-a demonstrat că interesele agricole sunt mai presus decât cele de protecție a mediului. În opinia sa, trebuie să se întoarcă la Ministerul Mediului – un minister aparte în componența Guvernului, condus de oameni profesioniști, care să implementeze o politică potrivită de mediu.
Președinta CNM mai spune că agenții economici, la fel, trebuie să construiască sisteme de epurare a apelor, iar reprezentanții ministerului de profil să vină cu mesaje foarte clare privind această problemă, așa ca să fie înțeles ce plan are ministerul, dar și care sunt sursele de finanțare ale acestor activități.
Iuliana Cantaragiu, director adjunct la Centrul Național de Mediu, menționează că apa din râurile transfrontaliere, Prut și Nistru, nu este bună nici pentru irigat, nici pentru hrana animalelor. În lista de priorități a statului, gestionarea apelor uzate niciodată nu a fost o prioritate. Din acest motiv, în ultimii ani s-au construit foarte multe apeducte, neglijând sursa de apă. Calitatea sursei de apă depinde sursele de poluare. Atât timp cât s-au construit apeducte fără canalizare și fără stații de epurare, a fost generată o sursă și mai mare de poluare, a remarcat Iuliana Cantaragiu.
Astăzi, 82,1% din populația din zona urbană și 38,7% din populația din zona rurală are acces la apeduct. La sistemele de canalizare are aces însă doar 64% din locuitorii orașelor și 2,8% din cei ai satelor. În ultimii 5 ani, s-au construit apeducte în zonele rurale, dar nu e bine că nu există sisteme de canalizare în aceste localități, spune directorul adjunct al Centrului Național de Mediu. Totodată, mai multe localități urbane, nemaivorbind de cele rurale, nu dispun de stații de epurare sau sunt învechite. Sunt circa 20 de localități, cu o populație mai mare de 15 mii de locuitori, unde stațiile de epurare lipsesc sau activitatea lor e îndoielnică. Iuliana Cantaragiu a menționat localitățile Soroca, Ungheni, Strășeni, Edineț, Cahul, Căușeni, Drochia, Fălești, Vulcănești etc. Potrivit ei, partenerii de dezvoltare pot ajuta, dar este foarte importantă poziția statului și care e viziunea autorității naționale de resort în gestionarea resurselor naturale.
Anual, pe 22 martie este marcată Ziua Internațională a Apelor.
