 |
Adresa: str. Alexandru Hasdeu 95 A, |
Către:
Guvernul în exerciţiu al Republicii Moldova
mun.Chișinău, Piaţa Marii Adunări Naţionale,1, MD-2033
/cc/ Cancelaria de Stat a Republicii Moldova
mun.Chișinău, Piaţa Marii Adunări Naţionale,1, MD-2033
Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova
mun.Chișinău, str.31august 1989,82, MD-2012
/cc/ Camera Înregistrării de Stat
mun. Chisinau, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt, 73 MD-2001
Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal
mun.Chișinău, str.Serghei Lazo, 48 MD-2004
Centrul Naţional Anticorupţie
mun.Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 198
Comisia Naţională de Integritate
mun.Chișinău, str. Alecu Russo, 1, et.4, MD-2068
Întreprinderea de Stat ”Cadastru”
MD-2005 mun. Chişinău, str. Puşkin 47
Apel public al abuzului privind restricţionarea accesului la date personale
de interes public legitim
Din analiza anexată a ierarhiei normelor de drept, coliziei drepturilor fundamentale și interpretării lor rezultă pe lîngă obligaţia protecţiei datelor personale prin instituirea normelor legale imperative și prezenţa obligaţiilor pozitive ale statului întru asigurarea accesului la anumite date cu caracter personal, prin instituirea normelor legale onerative, în situaţiile cînd interesul public prevalează și este necesar de contracarat, fie prevenit un abuz al autorităţilor în protecţia excesivă a datelor cu caracter personal, care sunt de interes public.
Prin urmare,
Alianţa Anticorupţie constată,
- Fondarea unei firme nu relevă de domeniul vieţii personale stricto sensu, deși conţine date care permit identificarea persoanei, deci date cu caracter personal. Din contra, deschiderea unei afaceri implică o activitate cu un grad mai avansat de expunere publică și asumarea riscurilor. Datele care relevă de protecţia vieţii personale, precum IDNP, adresa domiciliului, pot fi restricţionate accesului publicului larg, dar să fie asigurat accesul la cel puţin numele și penumele persoanei în privinţa fondatorilor.
-
Excepţiile prevăzute de Convenţia pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal admite derogări, precum securitatea sistemului financiar, prevenţia și combaterea spălării banilor, terorismul financiar ordinea/securitatea publică, represiunea infracţiunilor și nu în ultimul rînd, executarea obligaţiilor ce decurg din prevederile legislaţiei naţionale, adică un șir de obligaţii legale cu caracter imperativ și ţin de integritatea sectorului public și anticorupţie, prevenirea și combaterea sa, precum declaraţia averilor și intereselor agenţilor publici/funcţionarilor publici.
Ori, în situaţia repetatelor epizoadelor de afaceri de spălări internaţionale de bani, de preluări de control și fraude bancare, care pun în pericol situaţia monetară și a sistemului financiar bancar, în condiţiile unei corupţii endemice, atît de sistem, cît și de nivel înalt, aceste acte fiind realizate, inclusiv prin intermediul SRL-lor, firmelor deschise autohtone, considerăm că derogările de la protecţia datelor personale și interesul public al oricărei persoane pentru ele prevalează în acest caz. - În luna aprilie a.c. Consiliul Economic al Prim-ministrului, prin intermediul servicului E-Guvernare, a dispus publicarea Registrului firmelor, datele din el să fie în acces liber și gratuit persoanelor interesate. Însă la moment aceste date nu sunt publice, fiind obţinute contra cost.[1]
Alianţa Anticorupţie solicită:
- Asigurarea accesului deplin și tuturor la datele despre fondatorii companiilor din sectorul public și privat.
- Continuarea ridicării standartelor în domeniu, adică adoptarea și implementarea normelor legale și practicilor care ar ridica nivelul accesului la informaţia de interes public și ar contribui concomitent la asigurarea transparenţei financiare și raportării financiare.
- Camerei Înregistrării de Stat, Î.S ”Cadastru” - Stoparea practicii apriori ilegale de comercializare a datelor cu caracter personal.
- Guvernului, Ministerului Justiţiei și Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal - Elaborarea unui Regulament aprobat prin Hotărîre de Guvern, întru aplicarea Legii nr.133/2011 al accesului, prelucrării și utilizarii bazelor de date, adică regulile circulaţiei datelor personale în calitate de norme legale de tip onerativ, nu excluziv imperativ.
- Centrului Naţional Anticorupţie și Comisiei Naţionale de Integritate - Expunerea de către CNA și CNI în situaţia dată, ca instituţii investite cu funcţii de control, și ai altor actori ai societăţii decât intituţiile de drept, și, prin transparenţă, să asigure integritatea și să prevină coruptia, excepţii menţionate în Convenţia 108.
- Conformarea voluntară a persoanelor juridice moldave la cerinţele europene de transparenţă financiară și acces la informaţie și publicarea tururor informaţiilor utile, cu interes public pe situl companiei.
Cu considerare,
Membrii Alianţei Anticorupţie
Anexă
- Natura restrictivă și limitativă a transpunerii, explicării și aplicării Convenţiei PDCP
Criteriile excepţiilor și restricţiilor la prevederile protecţiei par a fi destul de restrictive transpuse, fie cel puţin restrictive interpretate.[2]
Un exemplu al unei alte abordări în spiritul Convenţiei pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal reprezintă un Regulament European.
Reglementarea naţională a Conventiei pare a fi limitativ transpusă, criterii par a fi omise, mai ales prevenirea infracţiunilor, care în acest exemplu, din contra, figurează foarte clar.[3]
Nu doar protecţia, dar si circulaţia reglementată ale acestor date personale figurează explicit chiar în denumirea regulamentului.[4]
Astfel, Regulamentul UE, care se numește atît protecţia datelor personale, cît și circulaţia lor, pentru a sublinia caracterul onerativ, și nu imperativ al unui șir de norme legale conţinute, de asemenea include menţiunea interesului public care ar permite tratarea și divulgarea lor, prevenirea infracţiunilor, asigurarea misiunii de control și a obligaţiilor legale reieșite din reglementarea existentă.
- Ierarhia normelor
A. Concurenţa și colizia normelor de drept, în special în dreptul civil și drepturile omului
Concurenţa normelor de drept, ele explica întîitatea:
Fiind derogatorie de la norma generală, rezultă că norma specială se aplică ori de câte ori ne găsim în faţa unui caz ce intră sub incidenţa prevederilor sale, deci norma specială se aplică prioritar faţă de norma generală, chiar şi atunci când norma specială este mai veche decât norma generală.[5]
ex. nr. 1 L. cu privire la conflictul de interese din 2008 este anterioara L. cu privire la protectia datelor cu caracter personal
ex. nr. 2 L. Nr. 1264 din 19.07.2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere Publicat: 05.09.2002 în Monitorul Oficial Nr. 124-125 art. Nr.99 este anterioară cu mulţi ani L. cu privire la protecţia datelor cu caracter personal
ex. nr.3 L. Nr.90 din 25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei 13.06.2008 în Monitorul Oficial Nr. 103-105 art Nr. 391[6]
B. Existenta diferitor tipuri de norme de drept :
Norme imperative care se împart în norme prohibitive, norme onerative.[7]
Consider că suntem în prezenţa unei categorii de norme onerative: cum să le publicăm și în ce caz, atunci când interesul faţă de viaţa profesională, de afaceri și privată prezintă un interes legitim și justificat.
Prin urmare, în urma dezbaterilor, avem opinia/fraza cristalizată precum că ar fi 2 tipuri de date personale, la unele se poate avea acces, la altele nu, de ex. ultimele este statutul HIV, numarul personal. Primele ar fi numele și prenumele, firma deschisă. Ele sunt date cu caracter personal, dar el nu poate restricţiona accesul la acest tip de date personale, spre deosebire de statutul HIV al persoanei, de ex., deoarece este o situaţie specifică și un interes public pentru ele, care prevaleaza, adică pe balanţă sunt 2 drepturi care se examenează și accesul la această informaţie prevalează, nu în ultimul rând și exigenţele transparenţei finaciare și raportării financiare.
C. Referitor la colizia normelor de drept, ele explică prevalenţa normei aplicabile:
Una este superioară altei norme, în virtutea prevalării interesului public, prevenerii infracţiunilor etc. pe balanţa normelor de drept într-o societate democratică, reiese din Legea 90 cu privire la libertatea de exprimare, codul deontologic al jurnalistului, inclusiv conform jurisprudenţei CteDO, în special art.10 CEDO, în special decizia de referinţă Handyside în privinţa libertăţii de exprimare, e piatra de temelie a dreptului prezentei în spatiul public a informaţiei incomode, inclusiv contra statului și reprezentanţilor săi și din care reiese obligaţii pozitive ale statului, adică de a întreprinde ceva, de a lua măsuri în acest sens.[8]
- Practica instituţionala naţională și internaţională și incidentele naţionale
- Accesul liber, fie destul de liber la datele despre fondatorii companiilor:
https://www.gov.uk/government/organisations/companies-house/about/about-our-services
https://www.unternehmensregister.de/ureg/?submitaction=language&language=en
https://www.infogreffe.fr/societes/
http://www.kbis-societe.eu/index.html
http://www.societe.com/
http://www.inpi.fr/fr/societes-registre.html
Exemplu de prevenire și combatere a corupţiei, reducerea corupţiei prin transparenţă:
Slovak government was already laying the groundwork for some of the most dramatic transparency reforms in the world. All public procurement documentation, judicial verdicts, and—most importantly—contracts, receipts, and orders from all levels of government were made public on the Internet.
A new study by Transparency International (TI) Slovakia shows that these efforts might be bearing fruit. As much as one-tenth of the population has checked at least one contract or receipt online. The central database of contracts gets an average of 54,000 visits per month. The mainstream media produce over 25 percent more stories about government procurement than before. The share of tenders with single bidders dropped from over half to less than one-third.
Even the perception of corruption in Slovakia has decreased—in last year’s TI ranking, Slovakia climbed to 54th place, its best result since 2008.[9]
- Comercializarea datelor personale de către CÎS și Cadastru.
Analiza prevederilor legale nu permite Alianţei Anticorupţie să constate legalitatea și fundamentarea accesului contra plată la datele personale ale persoanelor prezente în bazele de date ale acestor instituţii publice.[10]
- Asigurarea libertăţii presei, expresiei, misiunii de control, informării corecte în virtutea interesului public Accesul Presei – libertatea expresiei, misiunea de control și libertatea presei Accesul ONG-lor – libertatea expresiei, dreptul la opinie și efectuarea misiunii de control Accesul Publicului – libertatea de a fi informat, informat corect și a primi informaţii de interes public prin intermediul mass-mediei, efectuarea misiunii de control.
Inadmisibilitatea persecutării persoanelor publice, experţilor în domeniul financiar-bancar sau a cetăţenilor pentru dezvăluiri, opinii în conformitate cu prevederile art. 32, 34 al Constituţiei Republicii Moldova[11], art. 4, 6 și art. 9 al Legii nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare[12], dar și a celor mai importante tratate internaţionale, întru garantarea drepturilor și libertăţilor fundamentale, la care Republica Moldova este parte, precum: art. 19 a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului[13], art.10 cu privire la libertatea de exprimare al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului[14].
Ori, accesul la informaţie și transparenţa decizională și financiară e primul nostru instrument de lucru efectuat în interes public întru democratizarea societăţii, asigurarea integrităţii și activitatea anticorupţie.
[1]http://www.api.md/news/view/ro-declaratie-mass-media-si-asociatiile-neguvernamentale-cer-anularea-limitarilor-privind-accesul-la-informatiile-de-interes-public-938
[2] http://lex.justice.md/md/340495/
[3] Convenția pentru Protecția Persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal
Articolul 9 – Excepţiile şi restricţiile
1. Nu se admite nici o excepţie de la prevederile articolelor 5, 6 şi 8 ale prezentei Convenţii, decît în limitele definite de prezentul articol.
2. Este posibilă derogarea de la dispoziţiile articolelor 5, 6 şi 8 ale prezentei Convenţii în cazul cînd o astfel de derogare, prevăzută de legislaţia Părţii, constituie o măsură necesară într-o societate democratică:
a) pentru apărarea securităţii statului, siguranţei publice, în interesul sistemului monetar al statului sau represiunea infracţiunilor penale;
b) pentru protecţia persoanei vizate şi a drepturilor şi libertăţilor altora.
3. Restricţiile în exercitarea drepturilor vizate în alineatele “b”, “c” şi “d” ale articolului 8 pot fi prevăzute de lege referitor la fişierele automatizate de date cu caracter personal utilizate în scopuri statistice ori cercetări ştiinţifice, evident, atunci cînd se încalcă drepturile la viaţa privată a persoanelor vizate.
http://datepersonale.md/md/international003/
Versiunea engleză a Convenției: http://conventions.coe.int/treaty/en/Treaties/Html/108.htm
[4] Règlement (CE) n° 45/2001 du Parlement européen et du Conseil du 18 décembre 2000 relatif à la protection des personnes physiques à l'égard du traitement des données à caractère personnel par les institutions et organes communautaires et à la libre circulation de ces données
Article 20 Exceptions et limitations
1. Les institutions et organes communautaires peuvent limiter l'application de l'article 4, paragraphe 1, de l'article 11, de l'article 12, paragraphe 1, des articles 13 à 17 et de l'article 37, paragraphe 1, pour autant qu'une telle limitation constitue une mesure nécessaire pour:
a) assurer la prévention, la recherche, la détection et la poursuite d'infractions pénales;
b) sauvegarder un intérêt économique ou financier important d'un État membre ou des Communautés européennes, y compris dans les domaines monétaire, budgétaire et fiscal;
c) garantir la protection de la personne concernée ou des droits et libertés d'autrui;
d) assurer la sûreté nationale, la sécurité publique et la défense des États membres;
e) assurer une mission de contrôle, d'inspection ou de réglementation liée, même occasionnellement, à l'exercice de l'autorité publique, dans les cas visés aux points a) et b).
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32001R0045:fr:HTML
[6]Capitolul II Măsurile de prevenire a corupției
Articolul 5. Garanţiile prevenirii corupţiei (1) Garanţiile prevenirii corupţiei sînt politicile şi practicile din domeniul respectiv care reprezintă un complex de măsuri legislative, instituţionale, economice, sociale şi morale, realizate prin reglementarea: a) organizării activităţii autorităţilor publice; [Art.5 al.(1), lit.a) modificată prin LP245 din 02.12.11, MO25-28/03.02.12 art.77] b) conduitei funcţionarilor publici, a persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi a altor persoane care prestează servicii publice; [Art.5 al.(1), lit.b) modificată prin LP245 din 02.12.11, MO25-28/03.02.12 art.77] c) organizării expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte normative ale Guvernului, discutării publice a proiectelor elaborate, evaluării riscurilor instituţionale de corupţie; d) modului de formare şi de administrare a finanţelor publice; e) participării societăţii civile şi accesului la informaţie în procesul decizional; f) accesului la informaţia despre măsurile de prevenire a corupţiei şi rezultatele aplicării lor; g) sectorului privat al economiei naţionale; h) prevenirii legalizării veniturilor obţinute ilicit; i) activităţii politice şi procesului electoral; j) altor măsuri necesare pentru realizarea scopurilor prezentei legi. (2) Autorităţile publice adoptă programe proprii în domeniile lor de activitate pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei.
[8]The Court has frequently stressed the fundamental role of freedom of expression in a democratic society, in particular where, through the press, it serves to impart information and ideas of general interest, which the public is moreover entitled to receive (see, for example, mutatis mutandis , Observer and Guardian v. the United Kingdom, § 59, and
Informations verein Lentia and Others v. Austria , § 38). Such an undertaking cannot be successfully accomplished unless it is grounded in the principle of pluralism, of which the State is the ultimate guarantor.
http://www.echr.coe.int/Documents/Research_report_article_10_ENG.pdf
Decizia Iordache v. Molodva in privinta abuzurilor statului
Moreover, the Court has stressed that States are required to create a favourable environment for participation in public debate
by all the persons concerned, enabling them to express their opinions and ideas without fear (see Dink v. Turkey , § 137).
The concept of positive obligation assumes greater importance in relation to any violence
or threats of violence directed by private persons against other private persons, such as the press, exercising free speech (see Özgür Gündem v. Turkey , §§ 42-43).
Mai multe art. 10 CEDO: http://www.echr.coe.int/Documents/Research_report_article_10_ENG.pdf
[9] http://www.opensocietyfoundations.org/voices/once-riddled-corruption-slovakia-sets-new-standard-transparency?utm_source=europe_A&utm_medium=email&utm_content=r_IRG93hhbgyvIbTicv3i3cjU-nFbpOZigGpurrQGQ8&utm_campaign=europe_A_060215
[11] http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731
[12] http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=335145
[13] http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/declaratia-universala-a-drepturilor-omului.php
[14] http://www.echr.coe.int/Documents/Convention_RON.pdf
__150x100.jpg)
