APEL

                                                          al reprezentanţilor societăţii civile cu privire la

                                             necesitatea revizuirii substanţiale sau poziţionării corecte

                                           a proiectului Strategiei Naţionale de Dezvoltare Moldova-2020

Proiectul Strategiei Naţionale de Dezvoltare Moldova 2020 este propus să ofere o viziune pe termen lung al dezvoltării Republicii Moldova. Constatăm că în pofida bunelor intenţii şi consultărilor în elaborare acesteia, proiectul promovează o abordare limitată, axată doar pe unele aspecte ale creşterii economice a ţării[1]. Modelul propus de realizare a creşterii economice nu reflectă viziunea de dezvoltare durabilă a ţării.

Proiectul strategiei în anumite condiţii ar putea contribui la creşterea economică însă abordarea exclusivă a strategiei va împiedica dezvoltarea durabilă. Proiectul strategiei va condiţiona subordonarea priorităţilor tuturor altor strategii sectoriale, avînd efecte adverse negative asupra dezvoltării durabile sectoriale ale ţării.

Priorităţile creşterii economice şi dezvoltării durabile sunt complementare dar nu reciproc exclusive. Substituirea scopului de dezvoltare durabilă cu obiectivul important, dar mai îngust ca scop, de creştere economică este greşit în principiu. Dezvoltarea durabilă include creşterea economică robustă.

Recomandăm:

1. Amînarea dezbaterilor asupra proiectului Strategiei Naţionale de Dezvoltare Moldova 2020 în cadrul plenului Parlamentului şi organizarea audierilor publice cu participarea reprezentanţilor societăţii civile, 
2. Redenumirea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Moldova 2020 în Strategia sau Concepţia de Facilitare a Creşterii Economice: 7 priorităţi cheie,
3. Examinarea oportunităţii adoptării Strategiei prin hotărîea Guvernului ca un document de referinţă în realizarea eforturilor sale de crearea condiţiilor pentru creşterea economică,
4. Strategia va deveni o concepţie de creare a condiţiilor de realizare a creşterii economice avînd o prioritate asupra unor prevederi ai strategiilor sectoriale unde există neconcordanţe, însă va recunoaşte rolul complementar şi important al strategiilor sectoriale şi nu va interfera cu prevederile acestora în realizarea dezvoltării multidimensionale a ţării,
5. Se va elabora o strategie durabilă de dezvoltare a ţării, avînd exemplu Strategiei Naţionale de Dezvoltare (SND) pentru perioada următorilor 5 ani, aceasta ar include priorităţile de dezvoltare a ţării pe toate domeniile, inclusiv: consolidarea funcţionării instituţiilor democratice, sănătate, mediu, social, educaţie, justiţie, asigurarea drepturilor omului, integritatea ţării, infrastructura, dezvoltarea regională şi descentralizarea, eficienţa administraţiei, aspectele intersectoriale ca gender, etc,
6. Exerciţiul de elaborare a strategiei durabile de dezvoltare a ţării va fi asigurat printr-un proces participativ larg pentru toate etapele de elaborare a documentelor prin includerea tuturor sectoarelor şi domeniilor.
7. Implicarea adecvată a partenerilor de dezvoltare în procesul de redactare, elaborare şi implementare a Strategiilor de dezvoltare.

Principalele constatări pozitive în textul proiectului Strategiei:

-          Redefinirea modelului de creştere economică bazat pe atragerea investiţiilor străine, dezvoltarea industriilor naţionale orientate pe producţie şi export al bunurilor şi serviciilor, transferul şi asimilarea tehnologiilor moderne, facilitarea finanţelor economice accesibile, simplificarea substanţială a activităţii economice şi reducerii poverii de constrângere în activitatea economică,

-          Recunoaşterea calităţii creşterii economice actuale doar extensive bazate pe majorarea stocului de capital fix, creşterea productivităţii relative în sectoriale de servicii şi parţial industriilor din contul productivităţii în agricultură, toate fără crearea locurilor de muncă noi, reducerea forţei de muncă,

-          Diagnosticarea adecvată a costului excesiv al finanţelor pentru creştere economică (lipsesc obiectivele şi politicile de micşorare a acestora),

-          Diagnosticarea adecvată a poverii excesive şi a barierelor în iniţierea şi funcţionarea antreprenoriatului (lipsesc soluţii pragmatice de reducere a acestora),  

-          Diagnosticarea adecvată a riscului extern major al costului energiei ca factor de producţie (lipsesc soluţiile de diversificare a producţiei energiei),

-          Diagnosticarea adecvată a insuficienţei, relevanţei şi calităţii deprinderilor ca factor de producţie din industriile investiţionale (lipseşte analiza contextuală în funcţie de industria competitivă),

-          Diagnosticarea adecvată pentru calitatea serviciilor de justiţie prin anunţarea combaterii corupţiei (lipseşte axarea pe eficienţa şi stabilitatea justiţiei şi politici pragmatice de realizare).  

Principalele deficienţe în textul proiectului Strategiei:

-          Elaborată în baza a 2 ipoteze presupuse ca stabile: nivelul de remitenţe şi migraţia forţei de muncă supoziţia cu un risc foarte mare cu efecte adverse asupra consistenţei creşterii prognozate,

-          Lipseşte vizibilitatea priorităţii integrării europene, a strategiilor conexe de integrare europeană şi contextualizarea implementării Strategiei în baza strategiilor sectoriale (Planul de Acţiuni UE-RM, Reforma justiţiei,  Planul de acțiuni privind  liberalizarea regimului de vize, Planul de acţiuni al Republicii Moldova privind implementarea Recomandărilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană,  Reforma sectorului justiţie, Strategia anticorupţie, Planul în domeniul drepturilor omului etc),

-          Neglijaţi alţi factori de facilitare a creşterii economice: factorii externi (evoluţiile şi şocurile economice regionale, analiza şi identificarea oportunităţilor externe de pieţe şi cerere, susținerea insuficientă a partenerilor de dezvoltare pentru viziunea formulată, evoluţia costurilor factorilor de producţie, evoluţiile tehnologice, etc) şi factorii interni (stabilitatea şi politicile macroeconomice, politicile monetare şi fiscale, capacitatea fiscală, capacitatea insuficientă în implementare a strategiei, infrastructura de producţie altă decît drumurile necesară economiilor noi, etc),

-          Lipseşte prioritizarea industriilor cu capacitate competitivă de creştere şi a propunerilor pragmatice de formulare a politicilor fiscale, de reglementare şi trezoreriale în vederea realizării obiectivelor propuse, inclusiv analiza costurilor şi beneficiilor,

-          Neglijate provocările pentru funcţionarea instituţiilor democratice şi realizarea politicilor publice în domeniul: sănătăţii, mediului ambiant, socialului, educaţiei, justiţiei, asigurării drepturilor omului, integrităţii ţării, dezvoltării infrastructurii locale, dezvoltării regionale şi descentralizării, eficienţei administraţiei  etc.

Semnatarii:

Membrii Consiliului Naţional al ONG din R.Moldova: www.consiliulong.md,