Anul trecut, valoarea bunurilor contrafăcute/piratate, ridicate de către organele competente a crescut de aproape trei ori, ajungând la cifra de 3,6 milioane de lei. Totodată, a crescut şi valoarea amenzilor pentru contrafacere, de aproape 6 ori, atingând 357,5 mii de lei. Cifrele au fost făcute publice de către Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), care a prezentat astăzi, 23 iunie, Raportul naţional privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuala în Republica Moldova, pentru anul 2013, transmite IPN.
Directorul AGEPI, Lilia Bolocan, a spus, într-o conferinţă de presă, că motivele dezvoltării fenomenelor pirateriei şi contrafacerii sunt multiple: profiturile enorme, implicarea crimei organizate şi a corupţiei. Şi pedepsele sunt relativ uşoare, şi atunci persoanele preferă să achite o amendă mică, dar să aibă posibilitatea să dezvolte în continuare profiturile ilegale.
După categoriile de produse contrafăcute reţinute, 35% au fost telefoane mobile, 31% accesorii auto, 10% produse cosmetice, de parfumerie şi atele. Statele de unde se importă produse contrafăcute au rămas practic aceleaşi: Ucraina, China şi Turcia. Acestora li s-au alăturat alte două, Emiratele Arabe Unite şi Polonia.
Anul trecut, au fost depuse peste 6 mii de cereri de protecţie a obiectelor proprietate industrială (OPI) sau cu 9% mai multe decât în 2012. Cele mai solicitate rămân a fi mărcile (85%), urmate de invenţii şi designul industrial (desene şi modele industriale).
Lilia Bolocan a menţionat că anul trecut a fost efectuat un chestionar în rândul consumatorilor, potrivit căruia, 63% dintre cei chestionaţi ar fi fost de acord să plătească pentru produsele piratate, cu condiţia ca acestea să fie vândute la preţuri rezonabile. În anul 2012, la aceeaşi întrebare doar 20% din respondenţi au dat un răspuns pozitiv.
În ceea ce ţine de contrafacere, trei din patru respondenţi (73%) au procurat cel puţin o dată produse contrafăcute. 71% dintre cei intervievaţi nu au întreprins nicio măsură de semnalare a acestei infracţiuni. Cel mult, cetăţenii recurg la returnarea produsului contrafăcut (25%). Doar 2 respondenţi (mai puţin de 4%) au confirmat că au sesizat organele de control în cazul depistării produselor contrafăcute.
