Pentru a atrage cititori, bibliotecile contează pe susținerea statului, inclusiv financiară. În majoritatea bibliotecilor, fondul de carte este învechit, iar procurarea titlurilor noi este problematică în condițiile veniturilor limitate, dar și a procedurilor complicate impuse de legislația achizițiilor publice. O soluție ar fi instituirea unui Fond de susținere a bibliotecilor, așa cum există în alte țări. Sugestiile au fost făcute de bibliotecari în cadrul unor audieri în Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a Parlamentului, transmite IPN.
Andrei Chistol, secretar de stat la Ministerul, Educației, Culturii și Cercetării, a constatat că anul 2019 a fost complicat pentru biblioteci. Un an mai devreme s-a încheiat programul „Novateca”, care a contribuit la modernizarea bibliotecilor. Iar după finalizarea programului, a intervenit noua lege a salarizării, care a provocat nemulțumiri în rândul bibliotecarilor pe anumite prevederi. Secretarul de stat a salutat ideea instituirii unui Fond de susținere a bibliotecilor și bibliotecarilor, care, în opinia sa, ar contribui și la atragerea tinerilor specialiști în sistem. Dar și bibliotecile trebuie să fie inovative și să atragă independent proiecte de dezvoltare, a remarcat oficialul.
La întrebarea deputatului Adrian Lebedinschi, președinte al comisiei parlamentare, de ce în biblioteci nu au loc lansări de carte, directoarea Bibliotecii Naționale, Elena Pintilei, a răspuns că proprietarii librăriilor au știut să amenajeze spații comode, frumoase, iar drept urmare majoritatea scriitorilor aleg să-și lanseze cărțile acolo și nu în bibliotecă. Dar și în biblioteci mai au loc lansări de carte. Cel puțin o dată pe săptămână, Biblioteca Națională se bucură de astfel de evenimente. În altă ordine de idei, Elena Pintilei a remarcat că Biblioteca Națională s-a gândit să inițieze un parteneriat cu editurile membre ale Uniunii Editorilor. În cadrul acestui parteneriat, cu o anumită periodicitate, librăriile să vină la Biblioteca Națională să-și promoveze producția editorială. Astfel se va contribui la promovarea cărții.
Directoarea Bibliotecii pentru Copii „Ion Creangă”, Eugenia Bejan, a remarcat că demult nu s-au mai editat și nu s-au reeditat cărți pentru copii, inclusiv ale scriitorilor autohtoni. Cărțile editate anterior s-au uzat. Eugenia Bejan a remarcat că bibliotecarii și-ar dori un sistem mai flexibil de achiziție a cărților, astfel ca achizițiile să fie pe măsură ce apar titluri noi, nu doar o dată pe an cum este acum.
Nadejda Pădure, directoarea Bibliotecii raionale Strășeni, a comunicat că, anul trecut, s-a atestat cea mai mică achiziție de carte din ultimii cinci ani. Din 35 de biblioteci din raion, 14 nu au achiziționat nicio carte pentru că nu au avut bani. 78% din bugetul bibliotecilor a mers pentru salarizare. Restul – pentru întreținerea clădirilor bibliotecilor și doar o mică parte pentru procurarea cărților.
„Cred că Guvernul ar putea prelua experiența altor țări, când este asigurată achitarea accesului la bazele de date internaționale științifice pentru toate bibliotecile din țară. Accesul este foarte scump și puține biblioteci au posibilitatea să aboneze aceste baze”, s-a dat cu părerea Nelly Țurcanu, profesoară la Universitatea de Stat din Moldova. Ea a mai spus că e necesar să fie susținută pregătirea cadrelor pentru biblioteci.
Zinaida Slutu, bibliotecară la Liceul „Spiru Haret”, a menționat că în bibliotecile școlare nu sunt nici spații, nici specialiști. Bibliotecara și-ar dori „o bază de date, un calculator cu internet, un soft pentru bibliotecă”.
Solicitările și recomandările formulate în cadrul audierilor vor fi trimise Comisei, care va veni ulterior cu propuneri.
