Învestirea Guvernului Filip, proteste, alegeri prezidenţiale directe după o perioadă de circa 20 de ani. Astfel de evenimente au marcat anul 2016. Agenţia de presă IPN, la final de an, prezintă evenimentele de rezonanţă care s-au întâmplat în fiecare din cele 12 luni.
Evenimentul lunii martie: Curtea Constituţională decide revenirea la alegerea directă a şefului statului.
Pe 4 martie Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale prevederile legii de revizuire a Constituţiei referitoare la modul de alegere a preşedintelui Republicii Moldova de către Parlament cu votul a 3/5 din numărul deputaţilor. În vederea evitării vidului legislativ, Curtea a declarat neconstituţională Legea cu privire la alegerea preşedintelui şi a revigorat prevederile Codului Electoral privind alegerea şefului statului prin vot direct de către cetăţeni.
Tot la 4 martie, Parlamentul a adoptat Legea moratoriului la controalele de stat la agenţii economici, pe o perioadă de trei luni. Ulterior moratoriul a mai fost prelungit pentru trei luni.
La 11 martie, Parlamentul a acceptat, cu votul a 61 de deputaţi, candidatura lui Sergiu Cioclea la funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei. Acesta a declarat în plen că îşi doreşte să modernizeze sistemul financiar-bancar moldovenesc. Guvernatorul BNM a fost selectat de o comisie instituită special, fiind a doua tentativă de selectare, după prima eşuată în anul trecut. Sergiu Cioclea a fost selectat din nouă candidaţi.
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, într-o şedinţă de pe 12 martie, a decis că, începând cu 1 aprilie, preţul pentru energia electrică se reduce. Consumatorii finali vor achita cu 8 şi 11% mai puţin, în funcţie de zonă. Deja către finele anului, ANRE a fost sesizată de companiile de distribuţie a energie electrice în vederea majorării tarifului.
Pe 30 martie, Comisia Electorală Centrală a respins propunerea de organizare a unui referendum republican constituţional, iniţiat încă 2015 de către Platforma civică „Demnitate şi Adevăr”. Prin referendum se dorea reducerea numărului deputaţilor, retragerea imunităţii parlamentare şi schimbarea modului de alegere a şefului statului. Preşedintele CEC de atunci, Iurie Ciocan, a declarat că propunerea a fost respinsă întrucât semnăturile adunate de către membrii grupului de iniţiativă nu întrunesc condiţiile de validitate. Preşedintele grupului, Andrei Năstase, a răspuns că CEC a interpretat Constituţia „în mod criminal”.
Selecţie de Mariana Galben, IPN