[ - Cum a fost anul 2008 pentru muzicienii din Moldova?]
- Atât în 2008, cât şi în decursul ultimilor opt ani, creaţia artistică în Republica Moldova nu mai constituie o prioritate culturală. Nu există un document programatic, în care statul (Ministerul Culturii) să-şi afirme poziţia vis-a-vis de dezvoltarea creaţiei artistice. Proiectele artistice sunt realizate de către uniunile de creaţie şi unele instituţii culturale în ciuda situaţiei de ignorare a creaţiei artistice profesionale contemporane la nivel de stat.
În ţările lumii civilizate există mai multe forme de susţinere a creaţiei componistice muzicale: granturi, concursuri, comenzi din partea festivalurilor şi a instituţiilor muzicale şi teatrale, etc. La noi a existat o singură formă: Comisia de achiziţionare a lucrărilor muzicale şi dramatice a Ministerului Culturii. Or, în anul 2008 pentru achiziţionarea lucrărilor muzicale au fost alocate 25 mii lei. Pentru comparaţie, Premiul 1 la concursul de cântec patriotic a constituit circa 20 mii lei. Festivalul Internaţional „ Zilele Muzicii noi”, organizat de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din Moldova (UCMM), este singura manifestare de propagare şi valorificare a creaţiei muzicale profesionale.
Ajutorul acordat UCMM pentru organizarea festivalului în ultimii opt ani se cifrează în medie la 45-50 mii lei, în timp ce fiecare concert simfonic, coral sau cameral din cele 10-12 concerte din cadrul fiecărei ediţii ar trebui să se estimeze la suma de 10-15 mii lei, nemaivorbind de cheltuielile de cazare etc.
În lipsa comenzilor din partea instituţiilor de stat, compozitorii nu mai compun lucrări în genuri complexe, precum opera, simfonia, baletul. Drept imbold pentru crearea unor lucrări în genul muzicii camerale au fost comenzile din partea unor interpreţi şi festivaluri din străinătate.
[ - Ce transformări a cunoscut creaţia muzicală autohtonă în anii de independenţă a R. Moldova?]
- În decursul ultimului deceniu al secolului al XX-lea creaţia muzicală din Republica Moldova a suportat transformări esenţiale în privinţa abordării noilor concepţii, noilor metode şi tehnologii componistice, noului univers imagistic şi tematic. Aceste transformări au contribuit la depăşirea nivelului local provincial al creaţiei componistice din Republica Moldova. Treptat lucrările compozitorilor autohtoni au fost acceptate şi incluse în programele manifestărilor de gen dintre cele mai prestigioase, precum: Ensems( Valencia), Musica aperta ( Bergamo), Spazio Musica ( Cagliari), Varwe Musika ( Wiena), Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi ( Bucureşti) şi multe alte. Evident, toate acestea nu se referă în mod automat la toţi compozitorii de la noi, ci, în primul rând, la generaţia 80, celor care au acceptat schimbarea paradigmei muzicale şi au fost capabili să o apropie.
Procesele artistice au început să se sclerozeze din anul 2001, când în cultură şi artă au fost impuse viziuni retrospective. Au fost favorizate doar proiectele cu caracter ideologic propagandistic. Creaţia artistică autentică a fost masiv substituită de producţie de gust prost. Cadrul lăsat pentru creaţia muzicală profesională a devenit extrem de restrâns. Astăzi avem tineri compozitori cu un mare potenţial creativ,dar situaţia cu privire la susţinerea muzicii profesionale este atât de precară, încât ei nu au o altă şansă de a se realiza, decât stabilindu-se într-o altă ţară.
[ - Cum credeţi că vor evolua lucrurile în noul an?]
- Dacă după alegeri nu se va schimba conjunctura şi, respectiv, atitudinea pentru creaţia artistică în general şi creaţia muzicală profesională în special, anul 2009 ar putea fi unul şi mai dificil. Probabil, criza financiară va reduce numărul de manifestări artistice, turnee, festivaluri din străinătate, fapt ce va avea impact negativ asupra creaţiei muzicale componistice şi interpretative de la noi.
