Antreprenoriatul social ar putea beneficia de unele facilităţi din partea statului dacă ar propune Ministerului Finanţelor un mecanism legal de identificare şi verificare a agenţilor sociali care activează în acest domeniu. Sugestia vine de la Constanţa Popescu, ex-consilier guvernamental pe probleme economice, participantă la lucrările festivalului Civic Fest, care s-a încheiat astăzi, 31 octombrie, la Chişinău, transmite IPN.
Ea a spus că Ministerul Economiei şi Ministerul Muncii susţin acordarea de facilităţi pentru antreprenorii sociali sau, cel puţin, nu blochează aceste proces. Problema este în dialogul cu Ministerul Finanţelor, deoarece acesta are o capacitate redusă de a verifica şi diferenţia antreprenorii sociali care cu adevărat desfăşoară activitate socială de cei care au doar intenţia de a abuza de unele facilităţi.
Tereza Jureckova, reprezentanta Asociaţiei Pragulic din Republica Cehă, prezentă la eveniment, a menţionat că nu există o definiţie comună a ceea ce este antreprenoriatul social. Fiecare stat şi chiar organizaţie îşi stabileşte individual cum tratează acest mod de activitate. În Cehia conceptul de antreprenoriat social ţine de angajarea şi implicarea persoanelor dezavantajate în anumite activităţi şi mai puţin se axează de profiturile pe care le aduce acest gen de activitate. În general, antreprenoriatul social ar trebui să genereze venituri, dar are şi o misiune de caritate, cu un impact social importat. Vorbind despre mediul european, experta din Cehia a spus că întreprinderile sociale activează ca şi cooperative cu scopuri sociale, anume acest concept s-a dezvoltat şi le oferă anumite deducţii fisclale.
Larisa Celan, vicepreşedintele Societăţii Orbilor din Moldova, a menţionat că ideea de încadra cât mai mulţi studenţi cu probleme de vedere în instituţiile de învăţământ a câştigat aprecierea guvernului Slovac. Astfel, pe lângă Universitatea de Stat din Moldova a fost deschis un centru de suport pentru studenţii cu probleme de vedere, care este şi mediu de incluziune în societate. Datorită acestui centru, în ultimii ani peste 50 de studenţi nevăzători îşi fac studiile în universităţile din ţară şi de peste hotare.
Un alt proiect de integrare a tinerilor cu dizabilităţi în societate a fost prezentat de întreprinderea socială din satul Răzeni, Ialoveni, „Floare de cireş”. Şi acest proiect este finanţat din exterior, de către Guvernul Austriei, şi presupune angajarea la muncă preponderent a tinerilor cu disabilităţi mentale. Iniţial aceştia au fost instruiţi în domeniul alimentaţiei publice şi creşterii legumelor în seră şi ulterior au fost implicaţi în activitate. Pentru munca prestată au salarii de 2-4 mii de lei. Sergiu Gurău, directorul întreprinderii respective, a menţionat că, deşi societatea oferă servicii sociale, activează cu statut de agent economic, nu beneficiază de careva facilităţi.
Festivalul Internaţional CIVIC FEST cu genericul „Moldova pentru Cetăţeni”s-a desfăşurat între 29 şi 31 octombrie şi a abordat trei domenii tematice: cultura şi mass-media în Moldova, justiţia şi transformările sociale şi cum pot susţine ONG-urile schimbările democratice şi sociale. În a treia zi de lucru s-a discutat despre antreprenoriatul social, incluziune socială şi dezvoltarea comunităţilor. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia obştească Synergetica Eur/Est cu sprijinul oferit de Fundaţia Est-Europeană, Guvernul Suediei şi al Danemarcei.
