Deşi până în prezent în Republica Moldova – nici în gospodăriile corporative, nici în cele ţărăneşti, nu a fost înregistrat nici un caz de îmbolnăvire cu pesta porcină africană, autorităţile atenţionează asupra acestui pericol, în condiţiile în care această maladie majoră a porcinelor a fost diagnosticată recent în Ucraina. Potrivit directorului general al Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor, Gheorghe Gaberi, coordonarea dintre instituţiile de resort şi îngrijitorii de animale va reduce riscul de pestă porcină africană, transmite IPN.
„Având în vedere pierderile economice, pe care le poate provoca faptul că raioanele Căuşeni şi Ştefan Vodă, unde se întreţin peste 180 de mii de porci, sunt situate foarte aproape de focarul depistat în Ucraina, ANSA a decis să a atenţioneze asupra acestui pericol. Convingerea noastră este că, dacă toate instituţiile de resort, şi anume poliţia, vama, primăriile din localităţi, precum şi producătorii de carne, vor fi foarte bine informaţi, riscul de răspândire a maladiei pe teritoriu Moldovei se va diminua, a menţionat directorul ANSA.
Vsevolod Stamatin, vicedirector general ANSA, a menţionat că pesta porcină africană este o boală infecţioasă, de origine virotică, cu evoluţie acută, care afectează porcii domestici, indiferent de rasă, vârstă şi sex, precum şi mistreţii. Virusul care o produce pesta este mai rezistent cu mult în mediu decât virusul pestei porcine clasice. Boala se transmite prin resturi alimentare rezultate de la igienizare în porturi, aeroporturi şi hoteluri internaţionale, prin hrana contaminată, prin hainele şi încălţămintea îngrijitorilor de animale, veterinarilor, comercianţilor şi a altor vizitatori. Perioada de incubaţie este de 5-15 zile, dar e posibil şi câteva săptămâni.
„Tratament specific pentru această boală nu există: Nu există nici un vaccin eficient. Prin urmare toate animalele urmează a fi ucise şi incinerate”, notat vicedirectorul. Vsevolod Stamatin a mai spus că factorii, care influenţează riscul răspândirii pestei porcine africane sunt populaţiile sălbatice de porci care pot pătrunde în spaţii în care nu există control, în special în exploataţiile mici, precum ar fi gospodăriile ţărăneşti. Alţi factori de risc ţin de sacrificarea porcilor bolnavi pentru consumul familial, vânzarea produselor pe pieţele improvizate, lipsa de informare operatorilor economici, fermierilor, personalului îngrijitor, ineficienţa sistemelor de colectare şi ecarisare a deşeurilor.
Potrivit, vicedirectorului, ANSA a organizat două seminare zonale de instruire cu participarea operatorilor economici, medicilor veterinari reprezentanţilor unităţilor de comerţ, altor persoane implicate. În cadrul acestora ei au fost informaţi de către experţi din Spania privind riscurile pestei porcine africane. Între 17- 18 iunie se va desfăşura o întrevedere cu participarea specialiştilor din România, Ucraina şi Moldova, la care vor fi abordate posibilităţile de evitare a transmiterii transfrontaliere a bolii.
În Moldova sunt întreţinute în ferme şi în gospodăriile ţărăneşti peste 700 de mii capete de porcine. În păduri, potrivit unor date, se înregistrează circa 2 500 de mistreţi, care migrează şi pot răspândi infecţia.
