Statutul de neutralitate al Republicii Moldova a fost adoptat pentru a impulsiona retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Opinia aparține politologului german, Anneli Ute Gabanyi, și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice la tema „Summitul NATO: impact asupra Ucrainei și Moldovei”, organizate de Agenția de Presă IPN. Potrivit ei, neutralitatea a devenit un concept înrădăcinat în mentalitatea populației Republicii Moldova, însă menținerea statutului neutru nu înseamnă lipsa de investiții în domeniul apărării sau lipsa reformelor democratice.
Potrivit politologului german, Anneli Ute Gabanyi, summit-ul NATO de la Vilnius deși nu i-a oferit Ucrainei planul de acțiune pentru aderare, a oferit autorităților de la Kiev sprijin consistent militar și financiar. De asemenea, Kievul a obținut o platformă extrem de importantă de discuții: Consiliul NATO-Ucraina.
„S-a creat un Consiliu NATO-Ucraina care a ridicat relațiile dintre NATO și Ucraina la un nivel superior, pe platforma acestui Consiliu vor avea loc discuții de la egal la egal. Este o favoare acordată Ucraina, iar Ucraina trebuie să continue să-și reformeze situația internă și să facă reforme democratice. Dacă NATO ar fi stabilit că Ucraina va fi primită în Alianță după terminarea războiului, acest lucru ar fi fost un imbold pentru Rusia să continue războiul mult mai mult pe teritoriul Ucrainei ca să prevină astfel aderarea Ucrainei la NATO”, a spus politologul german, Anneli Ute Gabanyi.
De asemenea, în declarația comună a summit-ului de la Vilnius se menționează că Alianța cere Rusiei retragerea trupelor sale staționate ilegal în regiunea transnistreană. Potrivit expertului de la Berlin, adoptată în 1994, Constituția Republicii Moldova prevedea statutul de neutralitate pentru a impulsiona evacuarea trupelor și munițiilor Armatei Ruse din stânga Nistrului.
„Până acum, susținerea pentru retragerea trupelor din regiunea transnistreană a fost discutată doar la nivelul OSCE, ultima dată la Istanbul în 1999, și de atunci nimeni n-a prea abordat această problemă. Trebuie să subliniez importanța neutralității în conceptul de securitate al Republicii Moldova. Statutul de neutralitate a avut scopul de a contribui la înlăturarea ocupației militare a trupelor ruse din regiunea transnistreană. Această speranță nu s-a realizat, dar conceptul neutralității a devenit un concept înrădăcinat în mentalitatea politicienilor și societății civile. Compar acest lucru cu situația din Austria sau din Elveția unde conceptul de neutralitate este o valoare în sine, o valoare la care oamenii țin”, a explicat Anneli Ute Gabanyi.
Potrivit politologului german, statutul de neutralitate nu exclude sprijin militar pentru Republica Moldova și consolidarea capacităților de apărare a țării. De asemenea, neutralitatea nu ar trebui să împiedice dezvoltarea țării și aspirațiile spre valorile europene.
„S-a schimbat interesul Occidentului și al NATO pentru Republica Moldova. În anii 90, un înalt reprezentant NATO a spus explicit că pentru NATO Republica Moldova nu are nicio valoare și la Chișinău acest lucru s-a înțeles. Prin atacul Rusiei asupra Ucrainei în Occident, în sfârșit, s-a sesizat această importanță foarte mare a Republicii Moldova. Dacă Ucraina reușește să iasă de sub influența Rusiei, unde Rusia vrea să mențină toate fostele republici sovietice, dacă Ucraina reușește să scape, Moldova române ca un bloc care desparte Ucraina de Occident. Faptul că Moldova a fost invitată în UE a fost, de asemenea, rezultatul unei schimbări fundamentale tardive a Uniunii Europene în ceea ce privește importanța politică și geopolitică a Republicii Moldova. Neutralitatea nu înseamnă lipsă de poziționare, adică Moldova trebuie să se poziționeze clar spre valorile occidentale ale democrației și nu poate fi exclus ajutorul pentru apărare. În timpul războiului rece, Austria, care-și susținea neutralitatea cu mare fast, avea sisteme secrete de apărare și rezistență în eventualitatea unei ocupații sovietice. Deci, trebuie să luptăm ca Moldova să fie cât mai bine înzestrată”, a mai spus politologul german, Anneli Ute Gabanyi.
Dezbaterea la tema „Summitul NATO: impact asupra Ucrainei și Moldovei”, este ediția a 285-a din ciclul de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este realizat de Agenția de Presă IPN, cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
