Nivelul de informare al alegătorului depinde de dorinţa lui de a se informa. Timpurile când „va veni un erou şi va salva naţiunea” au rămas departe în istorie, dar prea mulţi alegători nu se pot debarasa de dorinţa de a fi trataţi paternal. De această părere este politologul Angela Colaţchi. Potrivit ei, pentru viitorul copiilor, alegătorii trebuie cel puţin să facă eforturi ca să se informeze din mai multe surse, să participe la întâlniri cu aspiranţii la funcţia de preşedinte.
Solicitată de IPN, Angela Colaţchi a spus că alegătorii trebuie să pună la îndoială informaţiile pe care le află, să le discute cu prietenii, să tragă concluzii. Referitor la cultura politică a electoratului, politologul a afirmat că în Moldova nu există o democraţie consolidată, iar cultura este una parohial-dependentă. „Societatea avansează în situaţia în care predomină o cultură politică participativă, adică în care este dezvoltată societatea civilă, nucleul căreia este cetăţeanul cu poziţie civică activă. Acel cetăţean care trebuie să participe, să lupte pentru interesele sale şi ale comunităţii, trebuie să fie perseverent şi nu trebuie să se limiteze la soluţii rapide, nu trebuie să aştepte ca cineva să-i soluţioneze interesele”, spune Angela Colaţchi.
În opinia ei, clivajul geopolitic mai este actual şi se va perpetua pe parcursul mai multor cicluri electorale. Această polarizare a societăţii va fi utilizată şi de către candidaţii la actualul scrutin prezidenţial.
Angela Colaţchi consideră că într-o ţară cu un segment de alegători destul de numeros care se află sub pragul sărăciei mituirea electorală se întâlneşte. „Mai este un moment important, alegătorii simpli sunt vulnerabili, cei care deţin funcţii sunt şi mai vulnerabil, iar unii din ei mai sunt şi şantajabili”, notează politologul.
Angela Colaţchi mai spune că în Republica Moldova vârsta a treia este mult mai activă decât celelalte. Acest fapt are mai multe explicaţii, printre care şi obişnuinţa formată încă în perioada sovietică. „Tineretul, din păcate, este mai puţin activ, absenteismul tinerilor are mai multe cauze – dispersarea lor, neîncrederea în politică şi politicieni, gradul redus de integrare a lor în procesele politice, marea dezamăgire în procesul politic ca urmare a evenimentelor din 7 aprilie 2009. De asemenea, aceştia au sentimentul că au fost folosiţi destul de cinic de către actuala guvernare pentru a accede la putere, simţul lipsei de echitate şi de un deficit de politici reale consacrate problemelor tinerilor, atitudine maximalista faţă de inechitatea socială”, spune Angela Colaţchi.
Potrivit ei, intelectualitatea autohtonă, din cauza ipocriziei manifestate de către guvernare, dă semne de izolare şi absenteism. Acest fapt poate juca un rol negativ asupra rezultatelor alegerilor, nu doar a celor prezidenţiale. Totodată, intelectualitatea este mult mai conştientă de „jocurile politice” în sensul negativ al cuvântului şi nu doreşte prin participarea sa să ofere legitimitatea unei puteri nedemne, atitudinea oamenilor cu studii faţă de modul cum s-a ajuns la alegerea directă a preşedintelui Republicii Moldova este apreciată de multi ca o bombă cu explozie întârziată.
Angela Colaţchi menţionează că evenimentele din ultimul timp denotă că vor fi mari probleme în ceea ce ţine de respectarea regulilor în acest scrutin prezidenţial, puterea deja utilizează resursa administrativă pe deplin. „Rămân a fi totuşi idealistă şi optimistă, aş vrea să cred că rezultatul alegerilor va fi unul imprevizibil, cum ar trebui să fie într-un stat democratic”, a conchis Angela Colaţchi.
–––
Articolul face parte din rubrica IPN „Profilul alegătorului: cine votează preşedintele”.
