Din punct de vedere politic, Rezoluția Parlamentului European privind implementarea Acordului de Asociere al Republicii Moldova cu UE, prin care eurodeputații au criticat țara pentru că regresează în privința implementării standardelor democratice, va avea un impact exclusiv electoral. Totodată, din punctul de vedere al stării reale a lucrurilor în Republica Moldova, această rezoluție vine să confirme faptul că statul se mișcă spre faliment. Declarația a fost făcută de analistul politic Anatol Țăranu în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Impactul Rezoluției Parlamentului European din 14.11.2018 asupra clasei politice și societății moldovenești”, ediția a 96-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Anatol Țăranu spune că toate partidele politice vor reacționa, până la alegeri, reieșind în exclusivitate din interesele electorale. „Asta înseamnă că acea parte care este vizată prin critici va face tot posibilul ca să mușamalizeze în societate impactul negativ al acestei rezoluții, se va vorbi mai puțin și se va atrage atenția asupra altor lucruri. Și invers, opoziția va face tot posibilul ca această rezoluție să aibă o publicitate cât mai largă în societate”, menționează analistul.
Din punctul de vedere al stării reale a lucrurilor în Republica Moldova, această rezoluție vine să confirme faptul că statul Republica Moldova se mișcă spre faliment. „Statul nu funcționează și trebuie să recunoaștem că aceste trei milioane de oameni care locuiesc în acest spațiu nu sunt capabili să facă o construcție care funcționează ca un stat și aceasta pune pe gânduri”, a continuat Anatol Țăranu.
Rezoluția va avea un impact de lungă durată asupra societății moldovenești. „Însăși rezoluția demonstrează că UE este interesată ca Republica Moldova să rămână pe făgașul integrării europene. În caz dacă pe 24 februarie în Moldova va veni la guvernare o forță anti-europeană, iar această perspectivă există, în persoana PSRM, este evident că UE va restrânge la maxim potențialul de colaborare cu Republica Moldova”, spune analistul.
În acest context, Anatol Țăranu consideră că Rezoluția Parlamentului European este un semnal prost pentru Federația Rusă pentru că UE practic spune că venirea la guvernare a socialiștilor înseamnă întreruperea ajutorului european pentru Moldova, iar aceasta va face ca Rusia să preia finanțările pentru țară pe care astăzi le suportă UE.
Potrivit lui, europenii încearcă să rezolve o problemă care are două componente: pe de o parte, să facă din Republica Moldova un stat funcțional, bazat pe valorile europene, iar, pe de altă parte, să încerce să facă așa ca în Moldova la guvernare să nu vină o forță cum ar fi socialiștii, chiar dacă aceste tendințe se bat uneori cap în cap. În opinia analistului, și socialiștii vor folosi la maxim această rezoluție în scopuri electorale. „Numai că UE este pusă într-o situație foarte grea, ea nu poate, în exclusivitate din scopuri geopolitice, să închidă ochii asupra faptului că în Republica Moldova statul nu funcționează”, a declarat Anatol Țăranu.
Despre posibilitatea introducerii unor sancțiuni personale în raport unele persoane din Republica Moldova Anatol Țăranu spune că anterior au existat decizii ale Comisiei Europene privind suspendarea dreptului la circulație prin Uniunea Europeană a liderilor transnistreni. „Din acest punct de vedere, eu nu cred că Rezoluția din Parlamentul European va putea să fie una foarte concretă în această privință. Decizia PE lasă rezolvarea acestei probleme la discreția Comisiei Europene și în caz dacă evenimentele în Republica Moldova vor derapa și procesele vor merge pe o cale absolut neconvenabilă Republicii Moldova, UE întotdeauna va avea mână liberă datorită acestei rezoluții pentru a lua deciziile respective”, susține expertul.
Dezbaterea „Impactul Rezoluției Parlamentului European din 14.11.2018 asupra clasei politice și societății moldovenești”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
