„Dilema „guvern plenipotențiar” sau „alegeri parlamentare anticipate” trebuie rezolvată în termene utile pentru societate. Este absolut evident că o parte covârșitoare a actualului Parlament, chiar dacă în public declară că vrea anticipate, în esență, ei nu doresc aceste alegeri, pentru că mulți dintre ei pur și simplu n-o sa nimerească în viitorul legislativ. Dar ideea anticipatelor este foarte populară în societate și aceasta se datorează faptului că actualul Parlament are o imagine dezastruosă în societate. Opinia publică crede că acest Parlament și-a pierdut legitimitatea”, a menționat Anatol Țăranu, analist politic, la dezbaterea publică „Componentele confruntării politice și impactul ei asupra societății”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit analistului politic, esența conflictului dintre ideea anticipatelor și învestirea unui guvern plenipotentiar s-a schimbat, pe parcursul ultimelor trei luni, „Atâta timp cât procesele pandemice, dar și criza economică nu au atins cote extrem de alarmante, se va admite că anticipatele ar putea fi o soluție cardinală, care poate să schimbe starea lucrurilor în Republica Moldova în albia acelor interese, pe care o exprimă majoritatea poporului. Însă criza pandemică, care a atins cote alarmante, devine una care schimbă paradigma, inclusiv a percepțiilor. Acum devine clar că prioritatea nr.1 este salvarea vieților omenești, acționarea pentru a opri răspândirea COVID-19. S-au schimbat accentele, s-au schimbat și prioritățile”, a detaliat Anatol Țăranu.
Analistul politic a precizat că, dacă până nu demult echipa Maiei Sandu pedala insistent ideea anticipatelor, acum se vede că au apărut nuanțări - președintele țării, dar și candidatul desemnat pentru postul de prim-ministru spun că e nevoie de învestirea unui guvern plenipotentiar, pentru a opri pericolul pandemiei. „Deci, prioritățile s-au schimbat. Nu putem spune cu certitudine ce este mai bine – anticipate sau învestirea unui guvern plenipotentiar, dar este evident că păstrarea actualului guvern, care nu are împuterniciri și în mare parte a demonstrat incapacitatea de a gestiona pandemia și criza economică în perioada precedentă, este evident că acest guvern nu va face față lucrurilor. Avem o situație extrem de complicată, când actualul președinte și echipa sa au decis să meargă pe calea instituirii unui guvern plenipotentiar, dar în condițiile politice pe care le dictează ei”, a sublinat Anatol Țăranu.
Totodată, analistul politic a opinat că nu poate să existe un stăpân politic în Republica Moldova în sensul formal sau în sensul absolut al acestui cuvânt. „O societate democratică funcționează în condițiile când există separarea puterilor în stat. Constituția ar trebui să delimiteze exact care este zona de responsabilitate a puterii executive, a celei legislative și a celei judecătorești. Dacă acest lucru ar exista, ar fi mult mai puțin teren pentru conflicte, inclusiv politice”, a relevat Anatol Țăranu.
Potrivit analistului politic, propunerile care vin din partea echipei Maiei Sandu pentru depășirea crizei politice nu pot fi blamate. Sunt propuse schimbări radicale, inclusiv crearea unui tribunal anticorupție, pentru că actualul sistem judecătoresc de luptă cu corupția a eșuat, a spus Anatol Țăranu. „Președintele Maia Sandu nu s-a conformat imediat tuturor deciziilor Curții Constituționale, iar situația putea fi soluționată pe căi legale. Era suficient ca Parlamentul să o sancționeze pe Maia Sandu, pentru încălcarea Constituției, dar majoritatea parlamentară nu a făcut acest lucru și nu a mers la impeachment, pentru că înțelege că acțiunea nu va fi susținută, când vor ieși oamenii la referendum. Iată de ce nu au sancționat-o pe Maia Sandu pe cale legală”, a precizat Anatol Țăranu.
El consideră că, în prezent, deputații corupți nu se simt confortabil: „De aceea unii deputați vor vota guvernul Grosu, pentru a evita eșecul unor partide în viitoarele alegeri parlamentare”..
Dezbaterea publică „Componentele confruntării politice și impactul ei asupra societății” este ediția a 179-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurate de Agenția de presă IPN, cu suportul Fundației germane „Hanns Seidel”.
