Destrămarea Uniunii Sovietice a fost un triumf pentru țările care au fost anexate prin forță militară. Opinia aparține istoricului Anatol Petrencu și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice la tema „Extinderea UE după destrămarea URSS: cauze și efecte. Lecția Moldovei”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit istoricului, Uniunea Europeană a reprezentat un obiectiv atractiv pentru țările ex-sovietice întrucât blocul comunitar reprezintă o entitate care respectă drepturile omului și asigură securitatea cetățenilor.
Doctorul habilitat în istorie, Anatol Petrencu, spune că dincolo de retorica rusă privind destrămarea Uniunii Sovietice, acest proces a reprezentat o victorie pentru țările anexate cu forța la URSS. Potrivit istoricului, prin antiteză față de Uniunea Sovietică, Uniunea Europeană oferea statelor ex-sovietice și ex-comuniste respectarea drepturilor omului, securitate socială și economică.
„Cu referire la destrămarea Uniunii Sovietice, știm că Putin consideră că aceasta a fost cea mai mare catastrofă geopolitică, fapt ce nu este adevărat. Destrămarea Uniunii Sovietice a fost un triumf al popoarelor anexate cu forța militară la Uniunea Sovietică în diferite etape. În 1991 țările baltice s-au dezis de propunerile, ofertele făcute de Federația Rusă. În decembrie 1991, la Alma-Ata, a fost constituită Comunitatea Statelor Independente, atunci era ideea creării unei comunități de state care să facă o concurență Uniunii Europene. Dar repede s-au observat ambițiile lui Elțîn, președintele de atunci al Federației Ruse. Țările foste comuniste Polonia, Ungaria, țările baltice, aceste state de mai multe ori s-au ridicat împotriva comunismului și dominației sovietice. De aceea, proclamându-și independența, sigur că Uniunea Europeană a fost un obiectiv atractiv pentru ele, pentru că aici drepturile omului sunt respectate, statul servește cetățeanul, nu cetățenii servesc statul” a spus istoricul Anatol Petrencu.
Potrivit istoricului, țările baltice sunt un exemplu elocvent de state care au renunțat definitiv la „lumea rusă”, orientându-se spre Uniunea Europeană. Dacă țările care aspiră la UE îndeplinesc criteriul dezvoltării economice și a funcționalității statului de drept, sunt acceptate în marea familie europeană, spune istoricul.
„Republica Moldova trebuie să facă față nivelului economic al Uniunii Europene. Noi trebuie să avem o economie competitivă cu țările Uniunii Europene. Țările baltice au avut această competitivitate. Ele și în Uniunea Sovietică aveau un grad de dezvoltare și nivel de trai mai ridicat. Aceste state erau mai dezvoltate decât metropola Rusia. Din acest motiv nu trebuie să ne mire că ele rapid au fost acceptate în UE, statul de drept funcționează în țările baltice, iar dacă se îndeplinesc aceste anumite criterii, țările sunt acceptate în UE”, a mai spus doctorul habilitat în istorie, Anatol Petrencu.
Potrivit istoricului, declanșarea războiului din Ucraina a schimbat atitudinea Uniunii Europene față de Rusia, iar Republica Moldova, în calitate de stat candidat la aderare, trebuie să se adapteze noilor realități.
„Războiul agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei schimbă mult lucrurile. S-a constatat că dependența Europei de gazul rusesc este foarte primejdioasă pentru existența Uniunii Europene. În ultimii ani suntem martori la o distanțare de sursele de energie din Rusia, căutarea altor surse alternative schimbă situația Uniunii Europene, iar Republica Moldova care dorește să se integreze trebuie să țină cont de aceste schimbări”, a explicat Anatol Petrencu.
Dezbaterea publică la tema „Extinderea UE după destrămarea URSS. Lecția Moldovei” este ediția a 36-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția de presă IPN desfășoară acest proiect cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
