_.png)
Autoritățile publice centrale nu dispun de capacități instituționale cu privire la integrarea dimensiunii de gen în procesul de elaborare și bugetare a politicilor publice în domeniul dizabilității. Analiza de gen nu este utilizată în procesul de bugetare a măsurilor pentru incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, iar bugetele planificate nu acoperă implementarea acestora. Totodată, nu există programe de instruire a persoanelor cheie din administrația publică centrală și locală despre procesul de bugetare a politicilor în domeniul protecției sociale și accesibilității persoanelor cu dizabilități din perspectiva de gen. Sunt câteva din constatările Alianței Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități, care a analizat măsurile de protecție și accesibilitate a persoanelor cu dizabilități din perspectiva bugetării sensibile la gen.
Într-o conferință de presă la IPN, directoarea executivă a Alianței, Galina Climov, a menționat că scopul analizei a constat în promovarea politicilor și bugetelor alocate pentru persoanele cu dizabilități prin integrarea dimensiunii de gen pentru a asigura oportunități egale fără discriminare a persoanelor cu dizabilități. Astfel, au fost analizate mai multe documente de politici, obiective stabilite de autorități, acțiunile și gradul lor de realizare.
„Nu există un mecanism de asigurare a transferului de competențe și responsabilități după aprobarea unor noi documente de politici pentru toate autoritățile publice centrale și locale, care sunt responsabile pentru implementarea acestora. Și nu există un mecanism de instruire continuă a persoanelor responsabile de colectarea datelor pentru indicatorii stabiliți în documentele de politici”, a punctat Galina Climov una dintre constatări.
Potrivit ei, procesul de bugetare a politicilor care se referă la grupul țintă – persoanele cu dizabilități – se face sporadic, neuniform și fără a ține cont anumiți indicatori de referință și planificați pentru anumite perioade, ceea ce face dificilă măsurarea eficienței, durabilității și impactului politicilor. S-a constatat și lipsa unor ghiduri, instrucțiuni metodologice despre modalitățile de bugetare și raportare a acțiunilor care vizează dizabilitatea și genul. . Acest fapt îngreunează promovarea politicilor și bugetelor sensibile la gen și dizabilitate.
Lipsa datelor statistice despre profilul socio-demografic al persoanelor cu dizabilități face dificil procesul de elaborare a indicatorilor de referință și indicatorii planificați a fi atinși după implementarea politicilor cu dezagregări pe sexe, pe grupe de vârstă , pe medii de referință, pe tipuri de dizabilitate. În lipsa acestor date dezagregate un este posibil de aplicat abordarea egalității de gen în procesul de bugetare. Sistemul de colectare a datelor în domeniul dizabilității este unul foarte sărac în date statistice dezagregate. Și lipsa acestor date împiedică autoritățile să respecte toate principiile de planificare a politicilor bazate pe evidențe”, explică directoarea AOPD.
Raportul de analiză face parte din intervenția implementată de AOPD în perioada 1 februarie-30 noiembrie 2021 și face parte din proiectul „GBWN - Rețeaua de monitorizare a bugetelor sensibile la gen în Balcanii de Vest și Republica Moldova”, implementat de Asociația Keystone Moldova cu suportul financiar al Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA) și Agenției suedeze pentru dezvoltare și cooperare internațională (Sida).
Prezentă la conferință, Ludmila Ciocan, coordonatoarea de proiect GBWN din cadrul organizației Keystone Moldova, a declarat că proiectul a fost inițiat de șapte organizații – din Moldova și alte șase țări. „Am creat acest proiect pentru că am dorit să dezvoltăm o platformă regională cu capacități de a spori transparența proceselor bugetare și pentru a asigura egalitatea de gen la nivel de regiune. Acest proiect a fost conceput pe motiv că procesele bugetare în Balcanii de Vest și în Republica Moldova, nu întotdeauna sunt suficient de transparente și nu întotdeauna resursele sunt distribuite echitabil pentru a asigura oportunitățile de participare la viața politică, economică a femeilor și bărbaților”, a notat Ludmila Ciocan.
Potrivit ei, pentru că se înregistrează disparități foarte mari de gen în diferite domenii, s-a dorit capacitarea organizațiilor societății civile, astfel încât, cetățenii să fie implicați cât mai mult în procesele de elaborare a politicilor publice și mai ales în procesul de bugetare a acestor politici.
