Interviu IPN cu Juris Poikans, Ambasador cu misiuni speciale al MAE al Republicii Letone: Letonia se pregăteşte să preia funcţiile de Preşedinte al Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2015. Ea încă îşi formulează scopurile sale principale pentru acest rol, dar de pe acum este sigură că una dintre direcţiile prioritare o va constitui dezvoltarea şi aprofundarea relaţiilor UE cu ţările Parteneriatului Estic, inclusiv cu Republica Moldova. Noul Ambasador cu misiuni speciale în problemele Parteneriatului Estic, Juris Poikans, a expus concepţia ţării sale cu privire la perspectiva europeană a Moldovei şi a cetăţenilor săi, precum şi asupra problemelor care au apărut în faţa ei şi a altor parteneri estici în relaţiile cu Federaţia Rusă.


- Funcţia D-voastră de Ambasador cu misiuni speciale pe problemele Parteneriatului Estic a fost instituită în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Letoniei abia acum o lună. Să înţelegem că prima deplasare de serviciu o efectuaţi în Moldova? De ce anume?

- În Moldova eu nu mă aflu pentru prima dată. Am vizitat Moldova pentru întâia dată aproximativ în anul 2005, iar acum mă aflu pentru a cincea oară în ţara d-voastră şi consider că o cunosc destul de bine. De ce în Moldova? Mi se pare că anume din cauza că relaţiile noastre bilaterale s-au dezvoltat şi se dezvoltă foarte bine: noi dispunem de un bogat cadru de acorduri cu privire la relaţiile bilaterale, promovăm idealuri politice foarte active.

Letonia, ca şi Moldova, sunt ţări nu prea mari pe harta Europei şi mie mi se pare că noi ne înţelegem cu mult mai bine, decât, adesea, ar face lucrul acesta alte ţări. Iată de ce vizita mea în Moldova este întru totul logică. Sunt foarte bucuros să mă aflu din nou la Chişinău şi consider că, până la încheierea Preşedinţiei noastre [în Consiliul UE] din 2015, aceasta, la sigur, nu este ultima mea vizită la D-voastră.  

- Funcția a fost instituită în cadrul pregătirii țării d-voastră pentru a prelua Președinția în Consiliul Uniunii Europene, care se preconizează să se producă în prima jumătate a anului 2015. Letonia și-a formulat deja scopurile sale principale pentru acest rol al său?

- Din punct de vedere conceptual, noi cunoaștem că Parteneriatul Estic va ocupa unul dintre principalele locuri în cadrul Președinției noastre. Teza aceasta am formulat-o noi. Deocamdată, însă trebuie să mai așteptăm, care vor fi rezultatele Summitului de la Vilnius. Eu consider că Președinția noastră în Consiliul UE, sarcinile noastre vor reieși, în cea mai mare măsură, din acordurile care vor fi adoptate la Vilnius.

Actualmente, noi lucrăm asupra programului: ce fel de activități am putea desfășura în cadrul Parteneriatului Estic. Este clar că la noi, la Riga, va avea loc un Summit aproximativ prin luna mai 2015, însă noi am dori nu numai să lucrăm în vederea Summitului, ci, în general, pentru consolidarea relațiilor Parteneriatului Estic, adică să desfășurăm diverse conferințe, seminare în problemele care ar putea să-i intereseze pe toți Partenerii Estici, inclusiv Moldova. Consider că vom desfășura activități și în domeniul agriculturii – chestiune foarte importantă pentru Moldova, precum și activități legate de statul de drept și de administrarea integrată a frontierelor.

- În același an, 2015, capitala D-voastră, orașul Riga, va găzdui Summitul ordinar al  Parteneriatului Estic. Dar până la aceasta, Republica Moldova urmează să traverseze hotarul Summitului de la Vilnius – parafarea Acordului de Asociere cu UE, precum și semnarea și ratificarea acestuia în anul 2014. Considerați că Moldova va reuși să facă acest lucru?

- Mie mi se pare că Moldova a parcurs o cale foarte lungă, pe drumul spre Uniunea Europeană, de aceea, în acest sens, parafarea Acordului la Vilnius va constitui o realizare deosebit de importantă a politicii externe a Moldovei. Acesta este un act foarte important, care prevede crearea unei asociații politice și a zonei de comerț liber și aprofundat. Poziția Letoniei în această chestiune este următoarea: dacă noi vom parafa acest document, el urmează a fi semnat în mod indiscutabil.

Noi dorim să credem foarte mult - și aici eu consider că poziția noastră coincide cu cea a Moldovei – că Acordul va fi semnat pe parcursul anului 2014. Consider că lucrul acesta este foarte real. Dar cel mai principal lucru, pe care urmează să-l efectuați indiscutabil până la semnare, este să continuați calea reformelor, pe care Moldova le-a demarat deja. În acest sens există, desigur, foarte multe probleme, dar eu cred că asupra lor se lucrează și va fi asigurat un progres în ceea ce privește statul de drept, ameliorarea climatului de afaceri etc.

- Care sunt, în opinia D-voastră, perspectivele Moldovei de aderare la UE? Pentru că, atât Summitul de la Vilnius, cât și Summitul de la Riga  pot avea sens doar în cazul în care la orizont se va vedea perspectiva aderării.

- După cum am menționat deja, Moldova a parcurs o cale lungă. Desigur, chestiunea perspectivei europene îi interesează pe foarte mulți oameni din societate și din politică. Europa traversează, posibil, la ora actuală nu chiar cele mai bune timpuri, și de aceea, dacă e să privim inițiativa Parteneriatului Estic ca atare, actualmente, inițiativa respectivă nu examinează perspectiva de aderare. Dar aceasta, dacă am putea spune așa, este doar fața medaliei Parteneriatului Estic.  

Reversul acestei medalii, în opinia mea, constă în faptul că trebuie să avem puțină răbdare. Să analizăm ce se poate întâmpla în anul 2014: parafarea Acordului acum, mai apoi semnarea acestuia în anul 2014. După aceasta va urma, desigur,  un proces foarte important – realizarea acestui Acord, iar zona comerțului liber între Moldova și Uniunea Europeană va avea o importanță deosebită. De aceasta, consider eu, va depinde într-o foarte mare măsură progresul de mai departe. Ș-apoi, Moldova a făcut foarte mult pentru aplicarea regimului fără vize. Acesta este deja un alt pas spre consolidarea relațiilor dintre Moldova și UE.

Mă gândesc că trebuie să vă mișcați treptat, cu pași nu prea mari, și chestiunea cu privire la perspectiva aderării la Uniunea Europeană, în cazul în care Moldova va urma calea reformelor, va apărea de la sine peste un anumit timp. Deocamdată, chestiunea respectivă încă nu s-a maturizat. Dar, studiind istoria acelorași state baltice – poate că noi am demarat acest proces ceva mai înainte – noi, de asemenea, ne-am confruntat la timpul respectiv cu un scepticism foarte mare, dacă ne putem exprima astfel, din partea multor parteneri.

Dar dacă am privi la ceea ce s-a produs pe harta politică a Europei pe parcursul ultimilor 15 ani – este vorba de aderarea Țărilor Baltice, de uniunea țărilor de la Vâșegrad, recent a aderat și Croația, există o perspectivă europeană și pentru țările din Balcani – dacă vom privi la harta generală a Europei, consider că, odată cu realizarea reformelor, ținând seama de marea dorință a societății și a politicienilor, perspectiva Moldovei nu se va pierde nicăieri.

- În ultimul timp, noi îi întrebăm pe toți oaspeții, în special pe cei din țările cu un trecut recent comun, care doresc să se apropie de UE sau au aderat deja la UE, cu ce s-a ales omul simplu, în cazul nostru – letonul simplu, ca urmare a acestei apropieri? Facem lucrul acesta pentru ca moldoveanul simplu să înțeleagă mai bine, dacă îi trebuie lui sau nu să aspire la Europa...

- Există și în societatea noastră aprecieri pozitive și negative în ceea ce privește aderarea la UE. Eu cred că primul lucru pe care ni-l oferă calitatea de membru al UE sau chiar apropierea de UE, constă în faptul, după cum am menționat anterior, că moldoveanul simplu ar putea beneficia de călătorii fără vize în Europa. Lucrul acesta este foarte important. În al doilea rând, lucrul acesta este foarte important pentru tineretul Moldovei, căci va exista posibilitatea de a învăța în instituțiile de învățământ superior din țările Europei.

În al treilea rând, și lucrul acesta va părea cam discutabil pentru unii – unii le critică, alții, dimpotrivă, afirmă că este ceva bun – oricum, este vorba de standardele europene, de exemplu, în domeniul alimentării, în sferele industriei și a agriculturii. Există anumite standarde, care sunt cele mai bune în lume. Fiecare moldovean ar putea, de exemplu, să se convingă el singur de calitatea produselor europene.

Mai apoi, ceea ce oferă indiscutabil apropierea de UE: Guvernul Moldovei trebuie să muncească acum foarte activ, pentru a aplica normele europene în legislație și a realiza aceste norme. Cu alte cuvinte, ca atare, Uniunea Europeană oferă o astfel de inițiativă în reformarea țării, care va fi întotdeauna, în cele din urmă, de folos cetățenilor. Eu nu afirm că Uniunea Europeană va soluționa într-o zi toate aceste probleme.

Dar mi se pare că atunci, când se creează impresia că Europa devine tot mai aproape și mai aproape, încet, prin aplicarea standardelor, prin instruire, prin modificările în sistemul judiciar, în sistemul economic, în combaterea corupției, se creează anumite condiții, care – poate că nu azi, nu mâine, dar peste un anumit timp – vor da un rezultat palpabil pentru fiecare locuitor al Moldovei.

Ce am mai putea să adăugăm? Atât Letonia, cât și Moldova se confruntă cu faptul că oamenii pleacă. Apropierea de Europa constituie un anumit nivel de calitate, adică lucrul acesta oferă posibilitatea de a atrage investiții, de a crea noi locuri de muncă, pentru ca oamenii să nu plece. Dar acesta este, desigur, un proces, care nu se produce imediat, ci oferă o anumită perspectivă. Letonia, de exemplu, se asociază în prezent cu zona euro, dar aceasta nu înseamnă că viața noastră se va schimba imediat, în mod automat.

La fel și în cazul Moldovei, care face abia primii pași, este vorba de calea care nu numai că creează impresia de apartenență la Europa și la valorile acesteia, dar oferă, în consecință, și un rezultat real.

Cât privește Letonia, am comis și noi unele greșeli – noi suntem deja de zece ani în componența Uniunii Europene, viața devine tot mai bună, noi ne mișcăm înainte, dar lucrul acesta se produce nu chiar atât de repede. Foarte multe depind nu numai de aderarea însăși la UE.  Cât privește reformele, de exemplu, în domeniul educației sau în ceea ce privește ameliorarea climatului investițional, nimeni nu va efectua lucrul acesta în locul Guvernului moldovenesc. Cu alte cuvinte, ca urmare, indiferent de orice - și în aceasta constă deosebirea esențială dintre Uniunea Europeană și Uniunea Sovietică – în definitiv, Uniunea Europeană, dar aceasta este o uniune a statelor egale în drepturi, nu se apucă să soluționeze toate problemele, ci prezintă un fundament stabil pentru dezvoltarea țării.

- În ultimul timp, relațiile unor țări ale Parteneriatului Estic, inclusiv Republica Moldova, cu Federația Rusă s-au complicat, ele fiind explicate de către o serie de politicieni și experți printr-o anume „gelozie” în legătură cu apropierea lor tot mai strânsă de UE. În ce direcție ar putea evolua  astfel de neînțelegeri, se vor calma ele sau se vor complica și mai mult?

- Principalul ce trebuie să înțelegem în acest caz e că Parteneriatul Estic nu este orientat nici într-un caz spre un al treilea stat, în particular spre Federația Rusă. Când a fost lansată inițiativa Parteneriatului Estic, se urmărea, practic, un singur scop - și Moldova, și Ucraina, și Belarusi, și țările caucaziene sunt vecini ai Uniunii Europene și, firește, scopul principal consta în crearea unui cerc de state democratice stabile, care să funcționeze stabil și bine. Și în acest sens, Uniunea Europeană a propus forma de Acord de Asociere, adică este vorba de comerțul liber și, prim circulația liberă, să se consolideze relațiile. Letonia a susținut întotdeauna acest lucru. Noi dorim să avem vecini buni la frontierele cu UE.

Pe de altă parte, Rusia este un partener strategic al UE și noi, indiscutabil, dorim să avem relații strânse și cu Federația Rusă. Cu alte cuvinte, noi nu considerăm că consolidarea relațiilor cu Parteneriatul Estic  sau cu Rusia se produce pe seama cuiva. Și în acest sens, noi regretăm puțin că Rusia percepe, deocamdată, această poziție a UE în plan negativ. Dar, este absolut inacceptabil faptul că Rusia dorește să influențeze cursul de politică externă al unor țări, în special al Partenerilor, care au manifestat o dorință sinceră de a edifica relațiile cu UE la un nivel și mai strâns. Este foarte important să menționăm în acest caz că, actualmente, după cum am mai spus, noi nu vorbim de perspectiva aderării la UE a Moldovei sau a Ucrainei, noi vorbim doar de crearea unei zone de liber schimb, de întărire a contactelor umane. În acest sens, nu este clar, de ce Rusia a adoptat o astfel de poziție.

Indiscutabil, pe parcursul Președinției noastre, noi vom căuta să explicăm în continuare poziția UE în ceea ce privește chestiunile legate de Parteneriatul Estic; lucrul acesta îl vor desfășura și alte țări al UE. Se vede că este nevoie de timp ca Rusia să conștientizeze în ce direcție se mișcă Parteneriatul respectiv. UE este deschisă pentru colaborare cu Federația Rusă în toate problemele, dar, după cum am menționat, nu pe seama Parteneriatului Estic.

- Apropo, la numirea anume a D-voastră în funcția de Ambasador cu misiuni speciale în problemele țărilor Parteneriatului Estic, iar acestea vom aminti că toate sunt foste republici sovietice, a jucat vreun rol experiența D-voastră neordinară  în relațiile letono-ruse, despre care presa a scris acum vreo zece ani?

- Ei, aceasta a fost (râde) atât de demult... Eu mi-am început cariera la Ministerul Afacerilor Externe în funcție de referent, apropo, în problemele Moldovei și ale Ucrainei, în îndepărtatul an 1996; am reușit chiar să fiu și șef de secție în problemele Rusiei și ale țărilor CSI, am avut și o deplasare de serviciu în FR. În anul 2004, am părăsit Moscova la rugămintea Guvernului Rusiei și timp de mai mulți ani n-am mai intrat pe teritoriul FR. De altfel, acum vizitez Rusia.

Într-adevăr, acesta a fost un caz interesant din viața mea. Totodată, eu sunt un profesionist în activitatea mea și relațiile mele cu Rusia, cu toate evenimentele acestea istorice, nu s-au schimbat deloc. Eu m-am pronunțat întotdeauna pentru relații letono-ruse bune.

Nu consider că acum există vreo legătură între toate acestea, dat fiind faptul că poziția Ambasadorului cu problemele Parteneriatului Estic este aceeași în Letonia, în Lituania, Suedia, Franța, Germania, cu alte cuvinte, în foarte multe țări ale UE. Iar lucrul acesta demonstrează faptul că rolul Parteneriatului Estic în calitate de politică a UE sporește. După cum am menționat în răspunsurile la întrebările precedente, activitatea mea va fi orientată spre consolidarea relațiilor cu țările Parteneriatului Estic, ceea ce nu va afecta deloc relațiile letono-ruse. În ultimii ani, între noi și Rusia s-au stabilit relații economice bune, active. Există, firește, și probleme, dar probleme aveți și d-voastră, are și Ucraina, însă noi depunem toate eforturile pentru a le soluționa, pe cât este posibil.

Sper foarte mult, că în perspectivă, apropiindu-ne de Summitul de la Riga, vom reuși să consolidăm relațiile cu țările Parteneriatului Estic, precum și să stabilim un dialog cu Rusia.

- În ce țări ați mai lucrat înainte de a fi numit în această funcție și în ce fel Vă poate ajuta experiența respectivă în stabilirea sau dezvoltarea relațiilor cu țările Parteneriatului Estic?

- Geografia carierei mele este cam pestriță: am lucrat în Rusia, în Belarusi, am fost în Slovenia, care nu are nicio legătură cu Parteneriatul Estic, și, desigur, în SUA.

Mi se pare că eu am adoptat de la fiecare țară o anumită perspectivă. De exemplu, SUA este o țară cu caracter global, care urmărește foarte activ evenimentele și în zona noastră; există mulți experți, cu care am stabilit relații foarte bune și, desigur, opinia lor mă ajută să înțeleg mai bine o anumită tematică a Parteneriatului Estic. Am lucrat în Belarusi, care este o țară vecină cu noi și este, de asemenea, o țară a Parteneriatului Estic. Aflându-mă în această țară, acolo, pe loc, am adoptat una dintre cele mai bune perspective.  

Am călătorit, de asemenea, foarte mult. După cum am spus, aceasta este cea de a cincea mea vizită în Moldova. Am avut ocazia să mă aflu în Ucraina, am vizitat foarte des Georgia și Azerbaidjanul. Altfel zis, eu percep foarte bine poziția acestor țări, în special poziția Moldovei.

Având în vedere dialogul nostru activ cu Moldova, în sfera politică și în sfera consultărilor – foarte activ lucrează ambasadorul Moldovei în Letonia, dl  [Alexei] Cracan, cu care am relații personale foarte bune - „nu poți pierde” tematica Moldovei. Consider că experiența mea anterioară îmi va ajuta și în cadrul Președinției noastre, și sper foarte mult, în consolidarea relațiilor Moldovei cu UE.

Aș dori să vă urez ca să aveți răbdare, trebuie să lucrăm foarte mult, căci numai în acest caz speranțele se pot realiza. Sunt absolut sigur de viitorul Moldovei ca fiind o țară europeană.

Valeriu Vasilică, IPN