Se spune despre Republica Moldova de câteva decenii că este „cel mai sărac stat din Europa”, sau „unul din cele mai sărace”. În acest context, tot atât de adevărată ar trebui să fie continuarea logică a acestui verdict, potrivit căreia „satul moldovenesc este cel mai sărac din toată Moldova”. Cel mai sărac și cel mai afectat de probleme și cel mai depopulat, cel puțin comparativ cu orașele și municipiile țării. Amalgamarea localităților ar putea fi una dintre puținele șanse, șanse generale, nu particulare, pentru ca satele moldovenești să-și schimbe acest statut dezagreabil în unul mai demn, mai optimist, mai atractiv pentru trai. Inițiativa care prevede comasarea a două sau mai multe sate într-o singură autoritate administrativ teritorială (UAT) și care a fost votată de Parlament acum o săptămână pare să reprezinte această șansă – cel puțin în viziunea autorităților care au elaborat și promovat această inițiativă. Pe cât de reală este șansa, cine și ce are de făcut ca ea să se materializeze în practică au discutat participanții la dezbaterea publică „Amalgamarea localităților ca necesitate, proces și scop”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a declarat că, acum o săptămână, Parlamentul a votat în lectură finală Legea privind amalgamarea voluntară a unităților administrativ teritoriale de nivelul întâi. Noțiunea din proiect stipulează că amalgamarea voluntară se referă la comasarea benevolă a două sau a mai multor UAT de nivelul întâi, în baza deciziilor consiliilor locale respective, cu respectarea condițiilor și a procedurilor prevăzute de prezenta lege, precum și a criteriilor, condițiilor și a procedurilor prevăzute de metodologia de amalgamare voluntară a UAT și de alte acte normative.
„Al doilea lucru foarte important pe care trebuie să-l înțelegem este că organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, potrivit legii privind organizarea administrativ-teritorială, se efectuează în două niveluri. Potrivit legii menționate, satele, comunele și orașele, municipiile constituie nivelul întâi, iar raioanele constituie nivelul al doilea de organizare”, explică Igor Boțan.
Potrivit lui, înainte a începe reforma administrației publice, Cancelaria de Stat a adoptat inițial un concept, apoi o strategie de reformă. Astfel, reforma se desfășoară în baza unei strategii prevăzute pentru anii 2023-2030. Aceasta presupune transformarea APL în una eficientă, transparentă și responsabilă, care va oferi servicii de calitate cetățenilor și mediului de afaceri, asigurând dezvoltarea sustenabilă a țării.
„Strategia menționată vine să susțină implementarea reformelor pe cinci paliere: managementul funcției publice și al funcționarilor publici, cadrul instituțional al administrației publice centrale, sistemul de planificare strategică și elaborarea politicilor publice, debirocratizare și dezvoltarea serviciilor electronice, precum și administrația publică locală”, a menționat Igor Boțan.
Directorul executiv al Congresului Autorităților Publice Locale din Moldova, Viorel Furdui, doctor în drept, nu este sigur că a fost nevoie de această lege. Potrivit lui, guvernanții și autorii acestei inițiative legislative au impresia că principala problemă care trebuie să fie soluționată ține de faptul că sunt prea multe localități, prea multe primării etc. „Eu personal consider că undeva la baza acestei probleme există o abordare greșită. Greșită din punct de vedere atunci când spunem că problema principală a Republicii Moldova și a administrației publice este faptul că noi avem un sistem fragmentat de administrație publică, că avem prea multe primării etc. Din acest punct de vedere lucrurile nu stau chiar așa. Din păcate, noi am fost conduși în această direcție că avem prea multe primării, prea mulți primari, că avem un sistem fragmentat. Dar vreau să le spun tuturor că situația nu este chiar așa”, a declarat directorul CALM.
Viorel Furdui a menționat că sunt numeroase exemple de succes de dezvoltare a țărilor, unde nu se pune în prim plan fragmentarea teritorială. Și aici este vorba despre Slovacia, Cehia, Ungaria, Austria etc. Potrivit lui, chiar și Franța are un sistem administrative teritorial foarte fragmentat, dar ei au găsit soluții pentru a depăși problemele.
Doctorul în drept face trimitere și la specificul acestei regiuni, care este ignorat cumva. Și anume regiune care vine dintr-un sistem totalitar, unde democrația locală nu exista, iar toate lucrurile se decideau la nivel central. „Pentru noi este extrem de important să revenim la democrația locală, atunci când colectivitățile locale își au un reprezentant ales, care are mandatul localității să o reprezinte. Ceea ce s-a întâmplat la noi în ultimii 10-20 de ani în localitățile noastre, chiar și faptul că lumina în sate s-a păstrat, se datorează anume faptului că avem așa sistem”, susține directorul CALM.
În opinia sa, sistemul actual al APL nu este perfect, dar el a avut un rol important. Și chiar dacă au fost perioade în care toate instituțiile statului au fost capturate, însă nimeni niciodată nu a putut captura întreaga administrație publică locală, ci poate doar parțial. „Trebuie să recunoaștem că la nivel local am avut un sistem destul de democratic. Au rămas vreo 200-300 de primari care și-au păstrat verticalitatea, caracterul și s-au opus. Și aceasta a fost o bază importantă pentru ulterioarele schimbări”, precizează Viorel Furdui.
Potrivit directorului CALM, actualul sistem este un fundament și majoritatea schimbărilor și progreselor din localități se datorează primarilor, cu toate problemele care există. „Problema principală nu este faptul că avem un sistem teritorial fragmentat, dar problema este că guvernanții noștri pe parcursul a 30 de ani nu au înțeles cât de importantă este administrația locală și cât de important e de a o înzestra cu suficiente instrumente pentru a o descentraliza din punct de vedere financiar, economic, patrimonial. Aceasta este problema, dar nu că avem prea multe primării. Să nu creadă oamenii, eu nu sunt un oponent al reformelor, al schimbărilor. Eu sunt oponentul unor fundamente greșite atunci când începem să căutăm soluții”, a mai spus Viorel Furdui.
Fostul deputat Iurie Țap, expert în sistemul administrației publice, doctor în științe administrative, ex-primar al orașului Florești, a declarat că amalgamarea benevolă este o cale democratică de a soluționa problema organizării colectivităților locale în condițiile principiului subsidiarității. Aceasta presupune apropierea serviciilor și deciziilor de cetățean. Și pornirea vine de la cele nouă condiționalități asumate de Republica Moldova. Una dintre ele este tocmai creșterea capacității de promovare a reformelor și oferirea serviciilor publice prin intensificarea reformei administrației publice localile. De asemenea, este vorba despre actualizarea strategiei de reformă a administrației publice. Or, obiectivul acestui document stipula reforma administrației publice în baza descentralizării puterii.
Fostul edil menționează că amalgamarea este modalitatea aleasă de actuala putere politică pentru a ajunge la acest obiectiv. „În esență cele nouă condiționalități, inclusiv această reformă, sunt instrumentul de atingere a schimbărilor. Or, statul este ansamblul serviciilor publice. Și acum sistemul administrativ trebuie aranjat în așa fel încât serviciile să fie cât mai eficiente. Din punct de vedere al subsidiarității, spuneam, serviciile trebuie apropiate de cetățeni, pentru că descentralizarea pornește de la recunoașterea existenței treburilor specifice locale. De obicei sunt probleme legate de habitat – apă, sanitație, iluminat public etc. Aceste competențe, odată recunoscute ca specifice locale, sunt scoase din competența statului și sunt transmise colectivităților locale care sunt descentralizate”, afirmă Iurie Țap.
Potrivit lui, descentralizarea este un model de bună guvernare sau o modalitate eficientă de administrare a treburilor publice. Totodată, sub alt aspect, este un instrument de democratizare a cetățenilor și anume când cetățenii, în cadrul autonomiei locale, sunt implicați în procesul decizional. Și prin această amalgamare, guvernarea vrea ca crearea colectivităților descentralizate să meargă pe cale benevolă, ci nu de sus, prin forțare.
„Ca idee e una bună, doar că trebuie să vedem realitățile. Există trei probleme obiective și una subiectivă din perspectiva guvernării. Astăzi societatea din Republica Moldova este polarizată. Și atunci când este vorba despre amalgamarea benevolă, decizia trebuie să reflecte voința cetățenilor. Întrebarea este dacă în condițiile acestei polarizări se va putea manifesta această voință? Un alt aspect ține de numărul de partide, care au aleși locali, pe care îi văd ca instrumente de promovare a propriilor interese în teritoriu. Evident că majoritatea din aceste partide o să rupă electoratul. Și nu în ultimul rând – elitele locale, cei care astăzi sunt în funcție și eventual le pierd, dar și elitele economice, care au anumite interese. Sunt trei probleme majore care ar putea afecta procesul amalgamării benevole”, a notat fostul deputat.
Potrivit lui, factorul obiectiv ar ține de aceea că reforma astăzi se propune în lipsa unei locomotive puternice, cum ar fi un minister sau o structură de ramură, care să aibă un dialog permanent cu aleșii locali și cu cetățenii.
Dezbaterea publică cu tema „Amalgamarea localităților ca necesitate, proces și scop” este a 288-a ediție din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
