Revista IPN a evenimentelor și tendințelor social - politice (28.09 - 04.10.2020)

Evenimentele săptămânii, succint

SĂNĂTATEA PUBLICĂ

Începând cu 1 octombrie, CNESP a instituit stare de urgență în sănătate publică în 26 de unități administrativ-teritoriale. Printre localitățile vizate se și înscrie capitala Chișinău.

„1000 de cazuri pentru Republica Moldova este foarte mult., a declarat Alexei Ceban, epidemiologul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

O fostă ministră a sănătății, Ala Nemerenco, a dat și ea o apreciere extrem de alarmantă.

Numărul de persoane infectate în Republica Moldova cu virusul COVID-19 ar putea fi mai mare decât cel constatat de către autorități, a declarat ministra Viorica Dumbrăveanu.

Vin o sută de mii de doze de vaccin antigripal!, a declarat Ștefan Gheorghiță de la ANSP.

Cel de-al doilea studiu despre viziunile comportamentale privind COVID-19 îi pune în lumină bună pe moldoveni.
 
ALEGERI

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie a început vineri, 2 octombrie.

Comisia Electorală Centrală a înregistrat 6 candidați la funcția de președinte, doi își vor afla verdictul mâine/

19 state europene au emis o declarație comună privind viitoarele alegeri prezidențiale de la 1 noiembrie în Republica Moldova..

În legătură cu acest mesaj, politologul Dionis Cenușa își pune întrebarea de ce 8 state nu s-au alăturat inițiativei.
Administrația nerecunoscută de la Tiraspol le va permite moldovenilor libera circulație de 1 noiembrie, jurnalistul Alecu Reniță, deputat în Parlamentul 90 afirmă că aceasta „este o afacere electorală”

Cel puțin 23 de cazuri de utilizare a resurselor administrative au fost identificate de către observatorii asociației Promo-LEX.

GUVERNAREA

Liderul PDM susține că formațiunea pe care o conduce nu va părăsi coaliția de guvernare.

Cu ocazia celei de-a XIX-a ediții a Zilei Naționale a Vinului, Ion Chicu a exprimat intenția Guvernul de a oferi în continuare tot suportul sectorului vitivinicol:

Guvernul nu va sista procesul educațional sau activitățile economice în condițiile unei agravări a situației privind COVID-19.

ECONOMIA

La sfârșitul trimestrului doi al anului curent, datoria externă brută a Republicii Moldova a crescut față de începutul anului cu 5%.

BERD a înrăutățit estimările privind evoluția economică a Republicii Moldova în anii 2020 și 2021.
 
Serviciul Fiscal de Stat dă o creștere a incasărilor de 1,2 % în raport cu perioada de 9 luni ale anului precedent. În bugetul de stat, o diminuare de 3,3 %, în aceeași perioadă.

După ce gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău a fost trecut în categoria instrumentelor de urgență, Moldova stochează gaze în Ucraina.

SPECULAȚII

Procuratura Generală (PG) a cerut extrădarea lui Vladimir Plahotniuc din Turcia.

Mai mulți politicieni de la Chișinău s-ar fi întâlnit cu fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, la Istanbul.
 
Potrivit surselor jurnalistului Alex Cozer, Plahotniuc ar încerca să obțină azil politic în Emiratele Arabe Unite.

JUSTIȚIA

Directorul ANSP, Vasile Guștiuc, consideră inoportună desfășurarea Adunării Generale a Judecătorilor, planificată pentru 23 octombrie.
 
Procuratura Anticorupție a scos de sub urmărire penală încă patru acționari Unibank, printre care deputatele Marina Tauber și Reghina Apostolova.

REGIUNEA TRANSNISTREANĂ

Secțiile de înmatriculare a vehiculelor din Tiraspol și Râbnița, care și-au suspendat activitatea pe 1 septembrie, și-au reluat funcționarea din 1 octombrie.

FOCUL ȘI PLOAIA

În conturile deschise de Guvern pentru refacerea Filarmonicii s-au adunat mai puțin de 31 de mii de lei și... 10 euro.

Andrei Năstase a mulțumit autorităților române pentru disponibilitatea a oferi soluții pentru reconstrucția clădirii simbol pentru Chișinău

Ploaia torențială de marți, 29 septembrie, a provocat mai multe pagube în țară, inundând case, grădini, licee, magazine, deteriorând drumuri și poduri.

CIRCUITUL IDEILOR

„Nu contează atât victoria în alegeri, cât lupta între foștii parteneri, care cândva au reprezentat un tot întreg, iar actualmente au devenit inamici”, spune într-un OP-ED pentru IPN, axat pe actuala campanie electorală, Victor Pelin

Vadim Pistrinciuc, Director Executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS): „Corupția de stat a creat din multe servicii publice un ecosistem blindat.”

Evenimentele săptămânii, detaliat

SĂNĂTATEA PUBLICĂ

Miercuri, 30 septembrie, s-au înregistrat 1.013 persoane contaminate cu SARS-CoV-2, după efectuarea a 3.161 de teste, iar joi, 1 octombrie, Republica Moldova a atins cel mai mare număr de cazuri confirmate de COVID-19 într-o singură zi, de la începutul pandemiei – 1 022 cazuri noi de infectare. Bilanțul de îmbolnăviri depășește 52 de mii.

Începând cu 1 octombrie, CNESP a instituit stare de urgență în sănătate publică în 26 de unități administrativ-teritoriale. Printre localitățile vizate se și înscrie capitala Chișinău. Pentru acestea a fost stabilit gradului de alertă „cod roșu”.

Pentru prima dată de la începutul pandemiei deciziile privind măsurile antiepidemice vor fi luate de autoritățile locale, care vor hotărî, în locul autorităților centrale, ce restricții și unde ar fi de luat.

„1000 de cazuri pentru Republica Moldova este foarte mult. Trebuie să recapitulăm tot ce am făcut până acum și să venim cu noi etape în prevenirea și controlul infecției COVID-19”, a declarat Alexei Ceban, epidemiologul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

O fostă ministră a sănătății, Ala Nemerenco, a dat și ea o apreciere extrem de alarmantă, spunând că o rată de 32 la sută a testelor confirmate la care s-a ajuns ar arăta un singur lucru: că virusul circulă nestingherit prin comunitate. Cu toate acestea, varianta amânării scrutinului din1 noiembrie, nu se ia deocamdată în calcul la Chișinău.

Numărul de persoane infectate în Republica Moldova cu virusul COVID-19 ar putea fi mai mare decât cel constatat de către autorități, a declarat ministra Viorica Dumbrăveanu. „Noi de fiecare dată facem apel către persoane când au anumite simptome, să se adreseze către medicii de familie. În primul rând, trebuie să se gândească la cei din jur pentru că expun riscului de a-i infecta pe cei din jur, fie că este vorba de familie, fie că este vorba despre colegii de serviciu”.

Pe parcursul lunii octombrie în țară urmează să ajungă o sută de mii de doze de vaccin tetravalent, livrat prin intermediul Alianței Globale de Vaccinuri. „Pentru sezonul gripal 2020-2021, se planifică a imuniza cu vaccin antigripal grupurile de risc sporit de îmbolnăvire și contingentele care fac parte din aceste grupuri. Este vorba despre persoanele cu maladii cronice, cu diabet zaharat, cu maladii ale aparatului respirator, cardiovascular, femeile gravide, copii cu vârsta de la trei ani. De asemenea, sunt vaccinați lucrătorii medicali, vameșii, sectoriștii etc.”, a declarat Ștefan Gheorghiță, șeful Secției supraveghere epidemiologică a gripei și infecțiilor respiratorii acute la ANSP.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a prezentat pe 3 octombrie cel de-al doilea studiu despre viziunile comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova care spune că 82% dintre persoane sunt de acord să poarte mască în spațiile publice închise, în transport și magazine, iar 73% spun că vor continua să respecte măsurile de protecție chiar și atunci când acestea nu vor mai fi obligatorii.

70% din respondenți spun că se informează despre virus des. 80% susțin că le este ușor să înțeleagă și să urmeze informațiile privind infecția COVID-19, însă, pe de altă parte, unul din trei respondenți spune că îi este dificil să aprecieze dacă informațiile transmise de mass-media sunt de încredere. 59% chiar consideră că se exagerează în relatările despre noul coronavirus.

Sondajul mai arată că 83% dintre respondenți sunt îngrijorați de faptul că pandemia va avea consecințe economice pentru ei în viitor.

ALEGERI

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie a început vineri, 2 octombrie. Potrivit Codului Electoral, este permisă agitația electorală cu scopul de a-i determina pe alegători să-și exprime voturile pentru alegerea unui sau altui concurent electoral.

Comisia Electorală Centrală a înregistrat 6 candidați la funcția de președinte: Maia Sandu, Renato Usatîi, Andrei Năstase, Tudor Deliu Igor Dodon și Violeta Ivanov.

Candidații care își mai așteaptă înregistrarea sunt doi: Octavian Țicu și Dorin Chirtoacă. Toți ei au adunat în condiții de pandemie semnăturile necesare înregistrării în cursă, iar oponenții actualului președinte nu au criticat derularea campaniei în condiții de pandemie, ci inventarea unor reguli noi de finanțare a scrutinului sau dorința de a manipula votul din diasporă și regiunea transnistreană.

Sâmbătă, ambii politicieni au dat alarma că au fost excluși din cursa prezidențială. De cealaltă parte, Comisia Electorală Centrală spune că va anunța decizia finală mâine, marți.

Patru pretendenți la fotoliul de președinte – Ion Costaș. Constantin Oboroc, Alexandr Kalinin și Serghei Toma - au abandonat cursa, iar lui Andrian Candu i s-a refuzat înregistrarea grupului de inițiativă, în timp ce instanțele de judecată, inclusiv, CSJ, nu au schimbat starea de lucruri.

Generalul de divizie în rezervă Ion Costaș a anunțat într-o conferință de presă că a acumulat 17 mii de semnături, cea ce i-ar permite să ceară înregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al Republicii Moldova, dar se retrage, deoarece nu vrea să fie „părtaș la niște abateri față de cerințele Constituției. Să fie clar pentru toată societatea: alegerile respective sunt ilegale din toate punctele de vedere”, a declarat primul ministru al apărării al țării noastre.

19 state europene au emis o declarație comună privind viitoarele alegeri prezidențiale de la 1 noiembrie în Republica Moldova. Acestea solicită autorităților Republicii Moldova să pună în aplicare pe deplin și fără întârziere recomandările Comisiei de la Veneția și rapoartele finale ale OSCE sau ODIHR pentru a garanta transparența finanțării partidelor și a campaniilor. „Toți cetățenii ar trebui să poată să-și exercite dreptul de vot în condiții de siguranță, în pofida pandemiei de coronavirus. Încurajăm toți actorii politici și instituțiile statului să contribuie la un proces electoral exemplar, pe care cetățenii Republicii Moldova îl merită, fără practicile flagrante din trecut, cum ar fi cumpărarea voturilor, utilizarea abuzivă a resurselor administrative, presiunea asupra liderilor locali și a funcționarilor publici”, se arată în document.

În legătură cu acest mesaj, politologul Dionis Cenușa a scris că „8 state nu s-au alăturat inițiativei – Spania, Malta, Luxemburg, Portugalia, Grecia, Cipru, Irlanda, Ungaria”. Aceasta „trezește unele întrebări: Cine a fost inițiatorul mesajului? Pentru ce a fost nevoie de un mesaj ce se suprapune cu cel lansat de UE mai devreme? Mesajul vine ca reacție la solicitarea opoziției de la Chișinău pe linia partinică, în special PPE-ul european? Sau este mesajul o inițiativă proprie a partidelor pan-europene – PPE și Renew Europe, care l-au promovat ca poziție de guverne/state vizavi de Moldova?.. Mai mult ca atât, nu este clar de ce nu au fost invitate SUA, Canada și Marea Britanie, care, deși nu sunt membri ai UE, ar fi adus valoare și pondere mesajului”, a mai scris politologul.

Într-o declarație dată miercuri de purtătorul de cuvânt al șefului politicii externe a Uniunii Europene, Joseph Borrell, autorităților moldovene li se cere deja sa organizeze alegeri credibile, incluzive si transparente, dar și să aplice pe deplin recomandările europene privind transparența finanțării campaniilor electorale.

Locuitorii regiunii transnistrene, care dețin acte moldovenești, se vor putea deplasa pe 1 noiembrie la secțiile de votare deschise pe malul drept al Nistrului pentru alegerile prezidențiale. Decizia de a-i excepta, timp de o zi, de restricțiile de circulație, a fost adoptată de către administrația nerecunoscută de la Tiraspol.

Jurnalistul Alecu Reniță, deputat în Parlamentul 90 afirmă că pentru cetățenii din regiunea transnistreană, alegerile din Republica Moldova s-au transformat într-o afacere. „Este o afacere electorală, este gândită, este o înțelegere între Dodon și Krasnoselscki, cu acordul lui Kozak. Toți cei care sunt împotriva lui Dodon trebuie să facă un front comun, ca să poată opri această afacere electorală în favoarea lui Dodon. Altfel, alegerile vor nenoroci Republica Moldova cu încă un mandat al acestui impostor”, a conchis Alecu Reniță.

Cel puțin 23 de cazuri de utilizare a resurselor administrative au fost identificate de către observatorii asociației Promo-LEX. În cele mai multe cazuri – 15 la număr – este vizat actualul președinte Igor Dodon, care a fost înregistrat în calitate de candidat independent.

În alte șapte cazuri este vizată candidata Partidului Politic Șor, Violeta Ivanov, iar într-un caz – candidata Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu. Constatările se regăsesc în cel de-al treilea raport de monitorizare al Misiunii de observare Promo-LEX. Șeful Misiunii, Pavel Postica, a declarat că este vorba despre situații în care este imposibil de delimitat atribuțiile de serviciu de activitățile de campanie. În cazul lui Igor Dodon, două situații se referă la întrevederile și discuțiile cu președintele Federației Ruse și președintele Turciei. Zece situații țin de oferirea distincțiilor de stat de către președintele Republicii Moldova. 

GUVERNAREA

Liderul Partidului Democrat din Moldova susține că formațiunea pe care o conduce nu va părăsi coaliția de guvernare formată cu Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, chiar dacă cele două formațiuni au viziuni diferite cu privire la actul de guvernare. În contextul declarațiilor mai multor politicieni cu privire la realegerea altui parlament, Pavel Filip consideră că în Republica Moldova nu vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, iar declarațiile care au fost făcute în acest sens până acum, au doar o tentă electorală. Totuși, șeful democraților precizează că organizarea unor alegeri parlamentare anticipate ar semănă dezastru în țară.

Cu ocazia celei de-a XIX-a ediții a Zilei Naționale a Vinului cu genericul „Eu deVIN sărbătoare", premierul a apreciat dinamica ascendentă a exporturilor și a investițiilor în domeniu, în pofida greutăților cu care s-a confruntat această ramură în ultimii 30 de ani. Totodată, Ion Chicu a exprimat intenția Guvernului de a oferi în continuare tot suportul sectorului vitivinicol:

“Ați trecut prin multe cumpene - embargouri, defrișări, restricții impuse în contextul pandemiei, dar continuați să investiți în producerea vinului. În politica bugetar-fiscală pentru 2021, Guvernul vine cu un set de măsuri pentru susținerea întregului sector agro-industrial, prin subvenționarea investițiilor, diminuarea taxelor și aplicarea măsurilor necesare pentru extinderea exportului”, a declarat Ion Chicu.

Premierul Ion Chicu a vorbit despre agravarea situației privind COVID-19. "Din păcate, numărul de cazuri va crește. De la 1 septembrie, am reluat procesul educațional. Toți acești oameni, până la 1 septembrie, nu interacționau". Totuși, Ion Chicu spune că procesul educațional sau activitățile economice nu vor fi sistate:

"Nu este judicios și rațional să amânăm alegeri, nu putem opri activitățile economice, nu putem închide școlile. După cum am spus, este important să ne asigurăm că sistemul medical ne poate îngriji pe toți”.

ECONOMIA

La sfârșitul trimestrului doi al anului curent, datoria externă brută a Republicii Moldova a crescut față de începutul anului cu 5%. Aceasta a înregistrat 7 785,38 milioane de dolari la data de 30 iunie, ceea ce constituie 66,1% raportat la Produsul Intern Brut (+4,1 puncte procentuale față de 31 decembrie 2019), transmite IPN cu referire la datele provizorii, publicate de Banca Națională a Moldovei.

Datoria externă publică și public garantată a reprezentat 27,6% din totalul datoriei externe, însumând 2 146,98 milioane de dolari (+11,9% de la începutul anului).

Principalul creditor al statului a rămas Grupul Băncii Mondiale, cu o pondere de 33,7%, urmat de Fondul Monetar Internațional cu 31,4% și Banca Europeană pentru Investiții – cu 14,4%.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a înrăutățit estimările privind evoluția economică a Republicii Moldova în anii 2020 și 2021, ca rezultat al crizei provocate de pandemia de coronavirus.

Într-un raport publicat joi, instituția financiară internațională arată că PIB-ul RM riscă să se micșoreze cu 5,5% în anul curent, iar în 2021 să crească cu doar 3,5%. În același timp, potrivit prognozelor instituției din luna mai, BERD se aștepta la o scădere a economiei moldovenești în 2020 cu 4%, iar în 2021 - la o creștere cu 5%.

Experții au menționat că creșterea economică din țară a început să încetinească deja în primul trimestru, când aceasta s-a majorat cu doar 0,9%. Ulterior, în al doilea trimestru, a urmat o scădere de 14%, ceea ce se explică prin micșorarea semnificativă a producției în aproape toate sectoarele economiei naționale.

Serviciul Fiscal de Stat a încasat 29,1 miliarde lei la Bugetul Public Național în nouă luni ale anului 2020. Această cifră constituie o creștere de peste 341 milioane lei sau cu 1,2 % în raport cu perioada similară a anului precedent.

La Bugetul de stat, în 9 luni ale anului 2020 au fost înregistrate  încasări în sumă de 12,3 miliarde lei, ceea ce constituie cu 419,6 milioane lei mai puțin comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019 sau o diminuare de 3,3 %;

La Bugetele locale au fost înregistrate încasări în sumă de 3,0 miliarde lei, ceea ce reprezintă cu 147,5 milioane lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent sau cu 5,2 %;

La Bugetul asigurărilor sociale de stat, în perioada menționată, cifra încasărilor înregistrează este de 10,3 miliarde lei, ceea ce constituie cu 562,3 milioane lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent sau o creștere de 5,8 %;

La Fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală au fost acumulate 3,5 miliarde lei, ceea ce constituie cu 51 milioane lei mai mult în comparație cu perioada similară a anului 2019 sau cu 1,5 %.

După ce gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău a fost trecut din categoria obiectelor de primă necesitate în categoria instrumentelor de urgență, Serghei Makogon, directorul companiei de operare a sistemului de transportare a gazului din Ucraina a anunțat că Moldova va face uz de depozitele de stocare a gazelor din această țară. Conform oficialului, deja au început primele livrări, iar în perioada octombrie – noiembrie în rezervoare urmează să fie pompate circa 100 de mln de metri cubi de combustibil.

SPECULAȚII

După ce Procuratura Generală (PG) a confirmat că Vladimir Plahotniuc se află în Turcia și a cerut extrădarea, avocatul acestuia, Lucian Rogac, a spus despre clientul său că este „relaxat”.

Mai mulți politicieni de la Chișinău s-ar fi întâlnit cu fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, la Istanbul, Turcia. „Vladimir Plahotniuc s-a cazat în unul dintre cele mai luxoase hoteluri din Istanbul, Titanic Mardan Palace, în perioada 10 septembrie – 28 septembrie. În această perioadă, potrivit surselor JurnalTV, Plahotniuc s-a întâlnit cu Vladimir Andronachi, Andrian Candu, Vladimir Cebotari și Vlad Filat. Cebotari și Filat au declarat cu nu s-au întâlnit cu Plahotniuc în Turcia. Fostul lider al PDM ar fi zburat pe 28 septembrie din Istanbul către Cipru și era însoțit de doi bărbați și o doamnă”, menționează JurnalTV.

Totodată, expertul Ion Tăbârță opinează că plecarea lui Vlad Plahotniuc din SUA are legătură cu ceea ce se întâmplă în culisele politicului moldovenesc. El observă că s-a schimbat retorica critică a partidelor Pro Moldova și Șor față de PSRM. Expertul admite un nou consens geopolitic asupra Republicii Moldova, o înțelegere între Rusia și Turcia privind o coaliție între Dodon și Plahotniuc.

Liderul Partidului Nostru, candidatul la șefia țării, Renato Usatîi, nu exclude că fostul lider democrat, Vlad Plahotniuc, ar fi negociat cu liderul de la Istanbul, Recep Tayyp Erdogan, obținerea cetățeniei turce prin investiții. „Sau Erdogan pentru operațiunea când au fost extrădați cetățenii turci i-a întors datoria. Dacă l-au făcut cetățean turc pe Plahotniuc, el poate acum să stea cu o țigară și să râdă de noi”, a declarat Usatîi.

Potrivit surselor jurnalistului Alex Cozer, Plahotniuc ar încerca să obțină azil politic în Emiratele Arabe Unite, unde a fost în prima jumătate a lui septembrie, pentru o perioadă scurtă, inclusiv pentru a se întâlni „cu o figură extrem de controversată, cu mafiotul numărul 1 din Bulgaria, Vasil Bojkov”.

JUSTIȚIA

În contextul situației epidemiologice din țară, inclusiv în Chișinău, directorul ANSP, Vasile Guștiuc, consideră inoportună desfășurarea Adunării Generale a Judecătorilor, planificată pentru 23 octombrie cu prezența judecătorilor tuturor instanțelor judecătorești din țară în număr de 449 de judecători, precum și reprezentanți ai autorităților publice, misiunilor diplomatice și mass-media

Procuratura Anticorupție a anunțat despre scoaterea de sub urmărire penală, în dosarul privind „frauda bancară”, a încă patru acționari Unibank, printre care deputatele Marina Tauber și Reghina Apostolova. Acum un an, procurorul general interimar a solicitat în Parlament ridicarea imunității celor două deputate, acestea fiind private de libertate.

Ulterior, în total, zece acționari ai Unibank au fost puși sub învinuire, fiindu-le încriminată comiterea escrocheriei în proporții deosebit de mari și spălare de bani în interesul unui grup criminal organizat. Aproximativ o lună în urmă au fost scoși de sub urmărire penală ceilalți șase acționari ai băncii, inclusiv fostul președinte Petru Lucinschi, În urma studierii minuțioase a probatoriului, Procuratura Anticorupție a ajuns la concluzia că faptele persoanelor respective nu întrunesc elementele infracțiunilor imputate.

REGIUNEA TRANSNISTREANĂ

Secțiile de înmatriculare a vehiculelor din Tiraspol și Râbnița, care și-au suspendat activitatea pe 1 septembrie, și-au reluat funcționarea din 1 octombrie. Asupra acestui fapt a convenit grupul de lucru sectorial pentru dezvoltarea transportului auto și infrastructurii drumurilor.

Biroul politici de integrare precizează că în cadrul ședinței online s-a discutat despre efectuarea unei vizite comune, săptămâna viitoare, pentru a documenta activitatea celor două puncte. Totodată, Chișinăul a reiterat necesitatea anulării așa-numitelor taxe, ilegale și discriminatorii, de vinietă pentru autoturismele cu numere de înmatriculare ale Republicii Moldova ce intră în regiunea transnistreană.

FOCUL ȘI PLOAIA

Erupția de regrete, generată de pierderea clădirii Filarmonicii Naționale în urma incendiului de adineaori, nu a fost urmat și de un flux de donații pentru reconstrucție. Ministrul Finanțelor, Sergiu Pușcuța a informat în ședința Guvernului din 1 octombrie că în conturile deschise de Guvern s-au adunat mai puțin de 31 de mii de lei și... 10 euro. Reprezentanții Executivului au evitat să își exprime un punct de vedere referitor la sumele de bani strânse până acum.

Totodată, Andrei Năstase, președintele Platformei DA, pe pagina sa de Facebook, a mulțumit „din inimă prim-ministrului României, Ludovic Orban, și ministrului culturii, Bogdan Gheorghiu, că au răspuns cu promptitudine rugăminții mele și a Platformei DA de a oferi soluții pentru reconstrucția clădirii simbol pentru Chișinău și toată Moldova, a Filarmonicii Naționale Serghei Lunchevici”.

Ploaia torențială de marți, 29 septembrie, a provocat mai multe pagube în țară, inundând case, grădini, licee, magazine, deteriorând drumuri și poduri.

Salvatorii au fost mobilizați pentru pomparea apei din mai multe gospodării din localitățile Tomai, Covurlui, Tochile-Răducani și Cuporani din raionul Leova, dar și localități din raionul Cimișlia. La Comrat, 39 de gospodării și 5 depozite, 10 locuințe din satul Dezghingea au fost grav afectate de inundații.

Președintele Igor Dodon a declarat că ploile abundente au adus nu doar bucurie agricultorilor, dar, din păcate, au produs și pagube în unele zone din centrul și sudul țării, în special, la Comrat.

CIRCUITUL IDEILOR

Într-un OP-ED pentru IPN, axat pe actuala campanie electorală, Victor Pelin apreciază că: „ După aproximativ 30 de ani de independență, cetățenii s-au cam săturat de politicieni și promisiunile deșarte ale acestora. Oricâte au promis politicienii în ajunul alegerilor, pentru ca până la urmă să nu realizeze mai nimic: soluționarea definitivă a problemei transnistrene; transformarea Republicii Moldova într-o Elveție transcarpatică; depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană; aderarea la Uniunea Rusia-Belarus, apoi la Uniunea Vamală; transformarea Republicii Moldova în punte între Vest și Est, pentru care s-ar da bătălii geopolitice înverșunate între cele două emisfere ale globului etc.

În actuala campanie prezidențială, niciuna din temele precedente, amintite mai sus, nu mai este evocată. În schimb, actuala campania are un specific inegalabil. Nu contează atât victoria în alegeri, cât lupta între foștii parteneri, care cândva au reprezentat un tot întreg, iar actualmente au devenit inamici.

Vadim Pistrinciuc, Director Executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS): „Instituțiile slabe, penetrate de bani și interese din afară, afectează grav capacitatea statului de a oferi servicii și o rețea de siguranță socială. Pandemia COVID-19 a demonstrat acest lucru – instituțiile consolidate într-un ecosistem aparte nu reacționează nici pe interior la recomandările specialiștilor buni și onești (din ce în ce mai puțini), nici la impulsurile din exterior, fie că acestea sunt administrative sau la presiunea societății.

Corupția de stat a creat din multe servicii publice un ecosistem blindat. Numai la Chișinău poți auzi săptămânal speak-eri și președinți care se plâng că cineva le fură deputații, procurori șefi care se plâng că sunt boicotați, miniștri care se văicără că nu sunt luați în seamă, jurnaliști de investigație care constată că schemele descoperite și dovedite de ei sunt citite mai mult de pensionari decât de cei care înfăptuiesc legea. Ce-i drept, acei care se plâng că nu pot face nimic, o fac mai mult pentru mimare, în realitate fiind beneficiarii direcți ai slăbiciunii instituționale”.

SUBIECTE DE URMĂRIT

Campania de alegeri ar fi fără precedent, dacă nu am considera drept repetiție alegerile parlamentare noi în Circumscripția uninominală Hâncești, care au avut loc pe timp de pandemie. Acum autoritățile consideră că și-au făcut datoria privind măsurile de oprire a infecției, accentul se pune pe responsabilitatea cetățeanului și pe capacitatea lui se a-și asigura protecția.

Se pun bazele viitorului an agricol. Din considerente neclare, instituțiile statului, care au scos din buzunarul comun pentru fermieri o sumă considerabilă, sunt puțin vizibile în această muncă, inclusiv în implementarea înțelegerilor convenite în timpul protestelor agricultorilor de astă vară.

Autoritățile spun că se negociază „creditul rusesc”, că e pe cale să pice „pară mălăiață” și ajutorul de motorină pentru agricultorii moldoveni sinistrați. Acesta o fi fiind motivul că Chișinăul scapă trenul de înțelegere cu FMI în septembrie ?
 

Iurie Vition, IPN

-------------------------------------------------------------------------------------------------

Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse".